Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
Meniu aparatul cardiovascular
 Stenoza Mitrala
 Insuficienta Mitrala
 Insuficienta Aortica
 Stenoza Aortica
 Alte Cardiopatii Valvulare
 Pericardita Acuta
 Mediastinopericardita
 Cardiopatii Congenitale Necianogene
 Cardiopatii Congenitale Cianogene
 Tulburarile Ritmului Cardiac aritmiile
 Tulburari In Formarea Stimulil0r
 Tulburari In Conducerea Stimulilor
 Bolile Arterelor Coronare Cardiopatiile Ischemice
 Angina Pectorala
 Infarctul Miocardic
 Angina Instabila
 Insuficienta Cardiaca
 Insuficienta Cardiaca Stanga
 Insuficienta Cardiaca Dreapta
 Cordul Pulmonar Cronic
 Insuficienta Cardiaca Globala
 Socul
 Sincopa Sl Lesinul
 Moartea Subita
 Ateroscleroza
 Anevrismele Arteriale
 Boala Raynaud
 Acrocianoza
 Eritromelalgia
 Sindromul De Ischemie Arteriala Acuta
 Sindromul De Ischemie Arteriala Cronica
 Tromboflebita
 Varicele
 Patologia Psihoneurologica
 Aspecte De Patologie Geriatrica Digestiva
 Pericardita Cronica Constrictiva
 Hipertensiunea Arteriala Lucrare complexa eseu
 Hipotensiunea Arteriala





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre bolile aparatului cardiovascular, afectiuni, si tartamente

INSUFICIENTA CARDIACA






Definitie: insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibi­litatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita si de a mentine astfel un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului, in conditiile unei umpleri ve-noase satisfacatoare. Aceasta Definitie impletese mecanismele anterograde cu cele retrograde. Astfel, scaderea debitului cardiac, consecutiv scaderii fortei de con­tractie a miocardului, duce la lipsa oxigenului in tesuturi si organe, in special la nivelul rinichiului, glandelor suprarenale si hipofizei posterioare, determinand dosteron si ADH - fenomene care explica retentia de apa si sare si aparitia ede­melor. Acesta este mecanismul anterograd. Intervine si mecanismul retrograd, prin scaderea fortei de contractie a miocardului, inima fiind in imposibilitate de a expulza intreaga cantitate de sange primita. Rezulta acumularea sangelui in spatele ventriculului, cu staza si hipertensiune pulmonara, in cazul insuficientei ventriculului stang, si cu staza, hipertensiune venoasa si infiltrare a tesuturilor cu apa si sare, in insuficienta ventriculului drept.


Clasificare: dupa localizare se deosebesc o insuficienta cardiaca stanga, o in­suficienta cardiaca dreapta si o insuficienta cardiaca globala; dupa debut se deo­sebesc o insuficienta cardiaca acuta {stanga sau dreapta), de una cronica {stanga sau dreapta); pe fondul unei insuficiente cardiace cronice, pot aparea in conditii de efort, infectii, crize de hipertensiune, manifestari de tip acut; dupa toleranta de efort, insuficienta cardiaca se clasifica in patru stadii: in primul stadiu, la efort nu apare nici un semn de insuficienta cardiaca, in stadiul al IV-lea

Simptomele si semnele de insuficienta cardiaca apar si in repaus, iar stadiile II si III reprezinta forme intermediare.

Sub denumirea de insuficienta cardiaca hipodiastolica se intelege aparitia semnelor de insuficienta cardiaca dreapta (hepatomegalie, edeme si ascita) prin stanjenirea afluxului venos spre inima dreapta din cauza scurtarii diastolei. Apare in pericardita constrictiva si in tahicardiile paroxistice prelungire. Nefiind afectat miocardul, insuficienta hipodiastolica nu poate fi considerata ca o forma a insuficientei cardiace.

Insuficienta cardiaca este numita si insuficienta cardiaca congestiva, termen care se bazeaza pe existenta stazei circulatorii.

Etiopatogenie: se deosebesc cauze determinante si factori precipitanti.

Cauzele determinante sunt: cauze mecanice, care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul (valvulopatii dobandite sau congenitale, hipertensiune arteriala sau pulmonara) si procese inflamatorii si metabolice, care afecteaza de la inceput miocardul (cardiopatie ischemica, cardita reumatica sau difterica, hipertiroidism, anemii grave, alterari metabolice, avitaminoze).

Dintre factorii precipitanti, cel mai important este efortul fizic, in al doilea rand situandu-se aportul mare de sodiu. Mai intervin: absenta Tratamentului digitalic, aritmiile cu ritm rapid, diverse infectii (infectia reumatica, endocardita lenta, gripa.), emboliile sau trombozele pulmonare, caldura sau umiditatea excesiva, hemoragiile si anemiile, sarcina si nasterea si, bineinteles, cardiopatia ischemica acuta sau cronica. Cunoasterea cauzelor, care precipita sau favorizeaza insuficienta cardiaca, are o mare importanta practica deoarece permite sa se previna insuficienta cardiaca sau decompensarile ulterioare.


Fiziopatologie: Starling a dovedit ca forta de contractie a miocardului creste paralel cu alungirea fibrelor miocardice. Alungirea fibrelor este determinata de umplerea cu sange a inimii, deci de volumul diastolic. Alungirea fibrelor mareste suorafata chimic activa a miocardului, ceea ce permite eliberarea unei cantitati mai mari de energie, care creste forta de contractie si, bineinteles, si debitul cardiac. Daca este depasita insa limita fiziologica a lungirii fibrelor miocardice, forta de contractie incepe sa scada. In conditii normale, inima are proprietatea de a re adapta diferitelor solicitari (efort, emotii etc). Aceasta proprietate se numeste rezerva cardiaca si scade in insuficienta cardiaca. In insuficienta cardiaca prin suprasolicitari hemodinamice (cauze mecanice), compensarea se mentine o vreme indelungata, datorita hipertrofiei si dilatarii tonogene. Cand aceste mecanisme sunt depasite apare stadiul decompensat, caracterizat prin dilatare miogena cu marirea volumului inimii si cu cresterea presiunii de umplere (presiunea venoasa). Nu exista insuficienta cardiaca fara prezenta concomitenta a acestor doua semne. Substratul metabolic il constituie alterarea proteinelor contractile (actinomiozina).

In insuficienta cardiaca metabolica, miocardul este de la inceput afectat, dila­tarea inimii fiind de la inceput miogena. Dilatarea nu este deci compensatoare.

Numitorul comun al insuficientei cardiace hemodinamice si metabolice este re­prezentat de scaderea fortei de contractie a miocardului, iar principala consecinta a scaderii fortei de contractie este scaderea debitului cardiac.

In afara de scaderea debitului cardiac, in insuficienta cardiaca stanga creste frecventa inimii, apar vasoconstrictie arteriala cu redistribuirea sangelui preferen­tial spre organele de importanta vitala (artere cerebrale, coronare etc), staza si hipertensiune venoasa in circulatia pulmonara. in final, se supraincarca ventriculul drept, ceea ce duce la insuficienta sa.

Insuficienta cardiaca dreapta este caracterizata prin cresterea frecventei cardiace, vasoconstrictie arteriala cu redistribuire a sangelui, staza si hipertensiune venoasa, cresterea volumului sangelui circulant, scaderea vitezei de circulatie si, in final, anoxie tisulara. Consecinta stazei, a hipertensiunii venoase si a scaderii fluxului renal o constituie retentia de apa si sare, cu aparitia edemelor. Cat timp actioneaza mecanismele de compensare (hipertrofie, dilatatie, tahicardie) si inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite, cardiopatia este compensata. Cand

Simptomele si semnele insuficientei cardiace apar la solicitari obisnuite si chiar in repaus, cardiopatia este decompensata.

Regimul alimentar in insuficienta cardiaca
http://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-insuficie73882.php

loading...

Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente