Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
Meniu aparatul cardiovascular
 Stenoza Mitrala
 Insuficienta Mitrala
 Insuficienta Aortica
 Stenoza Aortica
 Alte Cardiopatii Valvulare
 Pericardita Acuta
 Mediastinopericardita
 Cardiopatii Congenitale Necianogene
 Cardiopatii Congenitale Cianogene
 Tulburarile Ritmului Cardiac aritmiile
 Tulburari In Formarea Stimulil0r
 Tulburari In Conducerea Stimulilor
 Bolile Arterelor Coronare Cardiopatiile Ischemice
 Angina Pectorala
 Infarctul Miocardic
 Angina Instabila
 Insuficienta Cardiaca
 Insuficienta Cardiaca Stanga
 Insuficienta Cardiaca Dreapta
 Cordul Pulmonar Cronic
 Insuficienta Cardiaca Globala
 Socul
 Sincopa Sl Lesinul
 Moartea Subita
 Ateroscleroza
 Anevrismele Arteriale
 Boala Raynaud
 Acrocianoza
 Eritromelalgia
 Sindromul De Ischemie Arteriala Acuta
 Sindromul De Ischemie Arteriala Cronica
 Tromboflebita
 Varicele
 Patologia Psihoneurologica
 Aspecte De Patologie Geriatrica Digestiva
 Pericardita Cronica Constrictiva
 Hipertensiunea Arteriala Lucrare complexa eseu
 Hipotensiunea Arteriala





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre bolile aparatului cardiovascular, afectiuni, si tartamente

INSUFICIENTA CARDIACA STANGA









Etiologie: se disting cauze hemodinamice - hipertensiunea arteriala, insuficienta si stenoza aortica, insuficienta si boala mitrala - si cauze metabolice si inflamatorii - cardiopatia ischemica, carditele infectioase (reumatica, tifica, difterica), hipertiroidia etc. Factorii precipitanti sunt comuni diferitelor localizari.

 

INSUFICIENTA CARDIACA STANGA ACUTA

Se manifesta prin accese de dispnee cu caracter paroxistic - astm cardiac si edem pulmonar acut - si se datoreaza cresterii rapide si intense a presiunii in capi­larele pulmonare, datorita reducerii bruste a sangelui evacuat de inima stanga (ven­tricul sau atriu), in conditiile unui debit normal al ventriculului drept. Acumularea masiva de sange in capilarele pulmonare creste mult presiunea in capilare, cu transsudarea plasmei in alveole.

Crizele de dispnee paroxistica apar in cardiopatii hipertensive, cardiopatii val-vulare (stenoza si insuficienta mitrala, stenoza si insuficienta aortica), cardiopatii ischemice (infarct miocardic, in special) si sunt precipitate de aritmii cu ritm rapid, sarcina, eforturi si emotii puternice.

Astmul cardiac apare de obicei noaptea, la cateva ore dupa culcare (uneori si ziua, dupa emotii sau eforturi mari), are debut brutal, cu dispnee polipneica, respiratie superficiala si zgomotoasa, sufocare, tuse si neliniste. Bolnavul este inspai-mantat, palid si acoperit cu sudori reci. Sta pe marginea patului sau la fereastra, inclinat inainte, rezemat in maini, cu umerii ridicati. Dupa cateva minute accesul se termina cu cateva cvinte de tuse, insotite uneori de expectoratie spumoasa, aerata si rozata. In formele severe, criza de astm evolueaza catre edemul pulmonar acut. Bolnavul este anxios, palid sau cianotic, respiratia este frecventa si suieratoare, cu tiraj, intrerupta de expecto-ratie rozata, spumoasa, abundenta. Uneori se ineaca, eliminand in valuri sputa, pe gura si pe nas. Criza poate ceda spontan sau sfarsi prin asfixie si moarte. Clinic, bolnavul este tahicardie si prezinta ritm de galop, jugulare turgescente si la nivelul plamanilor raluri crepitante la baze, cu extindere spre varfuri. Deosebirea dintre astm si edem este numai de intensitate si durata, mecanismul pa-tologic fiind acelasi. Edemul pulmonar acut poate aparea si la bolnavi necardiaci: accidente vasculare cerebrale, infectii acute pulmonare, intoxicatii cu gaze sufocante sau oxid de carbon, uremie etc.

INSUFICIENTA CARDIACA STANGA CRONICA
Este forma cea mai obisnuita si mai des intalnita in practica si se datoreaza scaderii debitului inimii stangi, cu staza si hipertensiune in mica circulatie. Unii autori disting si o insuficienta a atriului stang, cu

Simptome asemanatoare, care apar in stenoza mitrala.



Simptome functionale: dispneea
este simptomul cel mai precoce si cel mai constant si se caracterizeaza prin respiratii frecvente si superficiale. La inceput apare la eforturi mari, apoi progresiv, pe masura cedarii miocardului, la eforturi din ce in ce mai mici. O forma de dispnee de efort este dispneea vesperala, minima dimineata, accentuandu-se spre seara, datorita solicitarii ventriculului stang in­suficient in timpul zilei. In formele avansate de insuficienta stanga, dispneea apare si in repaus, bolnavul luand o pozitie semisezanda, sprijimndu-se pe mai multe perne. Aceasta dispnee se numeste ortopnee. in cazuri severe de ortopnee, bolnavii nu pot dormi decat in fotoliu sau pe marginea patului - pozitie care micsoreaza staza Dulmonara si efortul resoirator. Pe fondul disnneei orogresive de efort, oot
aparea, la solicitari mari, si crize paroxistice. O forma particulara de dispnee - intalnita in special la bolnavii in varsta, cu ateroscleroza sau la bolnavii care primesc opiacee sau sedative - este respiratia periodica Cheyne-Stockes, caracterizata prin alter­nante de apnee (10-30 de secunde) si polipnee. Dispneea devine moderata sau dispare cand se decompenseaza si ventriculul drept si reapare cand acesta se compenseaza. Nu trebuie omis faptul ca dispneea unui cardiac poate fi provocata si de cauze extracardiace: obezitate, sedentarism, sarcina, cauze nevrotice, boli pulmonare.

Tusea este un alt semn frecvent de insuficienta cardiaca stanga. Se datoreaza stazei pulmonare, apare la efort sau noaptea si este de obicei uscata sau insotita de o cantitate mica de sputa. Hemoptizia sau spute hemoptoice, se intalnesc in stenoza mitrala sau in infarctul pulmonar.

Semne fizice: cianoza - de obicei discreta. Semnele cardiovasculare constau in marirea inimii stangi, ritm de galop, puls alternant, suflu sistolic apical si semnele afectiunii de baza. Uneori sunt prezente si semne pulmonare: raluri subcrepitante la baze, uneori hidrotorax. Examenul radiologie, ECG si explorarile functionale completeaza diagnosticul.
loading...




Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente