Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.

Meniu aparatul digestiv
 Diabetul Zaharat
 Hipoglicemiile
 Obezitatea
 Denutritia
 Hiperlipidemiile Hiperlipoproteinemiile
 Hiperuricemiile
 Guta
 Diabetul Zaharat Tardiv



boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre boli de nutritie cum sunt diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, Tratament si diagnosticare medicala

OBEZITATEA





Definitie. Se intelege prin obezitate depasirea greutatii ideale cu 15 - 20%. Aprecierea obezitatii se poate face dupa raportul dintre greutate si inaltime, sau dupa masurarea pliului cutanat. Dupa indicele Broca, greutatea ideala este: G = T -100, in care G este greutatea in kilograme, iar T inaltimea in centimetri. De exemplu un individ inalt de 1,70 m, trebuie sa aiba o greutate de 70 kg. Se accepta mici variatii, care nu trebuie sa depaseasca 10 - 15%. Mai exacta este formula propusa de Lorentz: G = T - 100 [(T - 150) x 0,25]. T si G au aceeasi semnificatie ca mai sus. Formula este complicata, de aceea in practica nu se prea foloseste. .


Epidemiologie. Obezitatea se intalneste frecvent in tarile cu nivel de trai ridicat. O treime pana la o cincime din populatia adulta a acestor tari este supraponderala. Este vorba despre un bilant energetic pozitiv intre aportul alimentar excesiv si cheltuielile energetice reduse, prin sedentarism. Aceasta exprima nivelul de viata. Trebuie sa se tina seama si de faptul, ca pana nu demult, se considera obezitatea ca un semn de distinctie. Relevante sunt picturile lui Rubens, dar si ale altor pictori, unde hiperponderea apare ca simbolul frumusetii. Opinia timpurilor noastre s-a schimbat radical, nu numai estetic, dar si medical. Astazi este o certitudine relatia dintre obezitate si bolile cu cea mai mare rata de mortalitate: bolile cardiovasculare, dislipidemiile, diabetul zaharat etc. Astfel 85 - 95% dintre diabetici au fost sau sunt obezi; peste 60% dintre dislipidemici au obezitate. Proportii asemanatoare s-au inregistrat in infarctul miocardic si in cardiopatia ischemica.


Anatomia tesutului adipos. inca din copilarie exista o deosebire in ceea ce priveste cantitatea de grasime si repartitia intre cele doua sexe, prevaland la fetite. Diferenta se mentine si in ceea ce priveste numarul de adipocite (celule cu grasime), care este mai mare la femei. Numarul de celule adipoase, odata fixat (posibil ereditar), ramane definitiv. Raportul dintre numarul si volumul celulelor adipoase determina o forma hipertrofica si o alta hiperplazica de obezitate. Acest raport este controlat de unii hormoni care influenteaza si repartitia. Hormonii androgeni (testosteronul) si glucocorticoizii influenteaza depunerea grasimilor in partea superioara a corpului, iar estrogenii in partea inferioara.

Tesutul adipos nu este un tesut inert, deoarece el regleaza captarea acizilor grasi si a trigliceridelor circulante, sinteza endogena a gliceridelor plecand de la glucoza, catabolismul acizilor grasi, eliberarea acizilor grasi in circulatie etc.

In ceea ce priveste senzatiile de foame si satietate, reglarea se face prin:

- glicemie (senzatie de foame, in hipoglicemie si senzatie de satietate in hipergli-cemie);

-  factorii digestivi (introducerea glucozei in duoden este urmata de scaderea senzatiei de foame); - factori neurologici; acestia actioneaza la nivelul hipotalamusului si cortexului. Obezitatea endogena este expresia unei boli neuroendocrine.


Etiopatogenie
S-a vazut anterior ca obezitatea depinde de numarul si volumul adipocitelor. Un numar crescut de adipocite este un risc crescut de obezitate.

Obezitatea hiperpla-zica, cu numar crescut de adipocite, depinde de alimentatia primita in copilarie. Numarul adipocitelor la adult este fix. El se stabilizeaza in jurul varstei de 20 - 23 de ani. Volumul adipocitului este direct influentat de bilantul caloric. Bilantul caloric pozitiv duce, la adult, la cresterea volumului adipocitului si implicit la obezitate. Cu inaintarea in varsta, se reduce activitatea fizica si surplusul caloric se transforma in trigliceride de rezerva, marind volumul adipocitelor. Scaderea in greutate inseamna scaderea volumului, nu a numarului de adipocite, care este o valoare fixa. Aceasta este obezitatea hipertrofica, care apare la adult datorita reducerii activitatii fizice, fara o reducere proportionala si a alimentatiei. Pe langa obezitatea hiperplazica si hipertrofica exista si obezitatea de tip mixt, in care se asociaza o crestere a numarului de adipocite - din perioada copilariei - cu o crestere a volumului, care apare oricand in timpul vietii. Aceasta este mai frecventa la femei.

Factorii etiologici ai obezitatii sunt in ordinea frecventei si importantei urmatorii:

- supraalimentatia;

- reducerea sau lipsa activitatii fizice, raportat la consumul alimentar nemodi-ficat. Profesiunile sedentare, renuntarea la sporturi sau diferite exercitii fizice, comoditatea transportului auto, sunt tot atatia factori care contribuie la obezitate;

-  factori psihologici, in sensul refugierii in satisfactia alimentara, pentru o nereusita in viata, diferite deziluzii afective etc. (refulari);

- alcoolismul;

- mediul urban, unde acesti factori sunt mai evidenti;

- modificari endocrine (cauze endogene), mult mai rare: sarcina, boala Cushing, adenomul Langerhans, sindromul adiposogenital, hipotiroidia etc.


Forme clinice
Principala forma este forma comuna generalizata, care apare sub cele trei as­pecte descrise: hiperplazica, hipertrofica si mixta. Cand paniculul adipos este li­mitat (sub 40 kg), factorul determinant este volumul adipocitelor. Peste aceasta greutate, obezitatea este dependenta de numarul de adipocite (forma hipertrofica). Clasificarea curenta foloseste gradul obezitatii. In gradul I, constatam o depasire de 15 - 20 kg, in gradul II, o depasire de 20 - 30 kg fata de greutatea ideala, iar in gradul III, o depasire de peste 30 kg. Se descriu si obezitati monstruoase, cu depasire de peste 60 - 70 kg, uneori ajungandu-se la greutati colosale de 300 - 400 kg. Se pare ca totusi obezitatea stationeaza la un moment dat. Dupa localizare, se disting doua

Forme clinice:


Obezitatea de tipginoid (tip Rubens). Se intalneste mai frecvent la femei, dar poate aparea si la barbatul adult si la copilul de ambele sexe. Musculatura scheletica este slab dezvoltata, iar tesutul adipos se localizeaza in partile inferioare ale corpului, pe abdomenul inferior (subombilical), pe flancuri, solduri, coapse, genunchi, gambe. Bolnavul se misca greu, oboseste usor si se ingrasa foarte repede. Consuma putine calorii, dar slabeste foarte greu. Apar rapid complicatii respiratorii, cardiace, osteo-musculare etc. Unele forme retin multa apa si sare. Nu raspunde la Tratamentul dietetic sau diuretic, dar unele rezultate se obtin prin corticoterapie. O forma speciala este celulita Dercum, in care infiltratia adipoasa este dureroasa. Boala are caracter familial.

Obezitatea de tip android (tip Falstaff). Se intalneste mai frecvent la barbati. Tesutul adipos se dezvolta in regiunea superioara a corpului (ceafa, gat, umeri, abdomenul superior supraombilical), respectaridu-se partea inferioara a corpului. Musculatura este puternica, iar tesutul adipos mai putin dezvoltat decat in forma precedenta. Sunt oameni care se plang mereu de foame si care mananca mult. Frec­vent apar complicatii ca: diabet, hiperuricemie, dislipidemie, ateroscleroza cu localizarile sale etc.                          i
Se mai disting si cazuri de obezitate, conditionate genetic.


COMPLICATII
- Diabetul zaharat este o complicatie majora. Peste 80 - 90% dintre diabetici au fost sau sunt obezi. Boala evolueaza progresiv pana la stadiul clinic manifest de diabet.

- Complicatiile cardiovasculare sunt numeroase si severe:

- hipertensiunea arteriala este frecventa, la obezi (peste 50% dintre obezi au si hipertensiune arteriala).

- insuficienta cardiaca este la fel de frecvent intalnita la obezi. In aparitia ei joaca rol travaliul crescut impus inimii de obezitate, hipertensiunea arteriala asociata, precum si infiltratia grasa a muschiului cardiac.

-  Ateroscleroza apare mai frecvent si mai devreme la bolnavul obez (cu cel putin 10 ani fata de normoponderal). Daca se tine seama de frecventa, severitatea si mortalitatea crescuta prin complicatiile aterosclerozei (infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale), se intelege gravitatea acestei complicatii la obezi.

- Varicele reprezinta una dintre cel mai des intalnite complicatii, localizate la nivelul membrelor inferioare.

- Dintre complicatiile pulmonare: bronsita acuta si cronica, emfizemul pulmo­nar, dispneea de efort datorita scaderii capacitatii vitale, uneori hipertensiunea pulmonara si nu rareori sindromul Pickwick (somnolenta si obezitate).

- Complicatiile digestive sunt: hipotonia biliara, litiaza biliara, constipatia cro­nica, hepatita cronica prin steatoza hepatica (infiltratie grasa a ficatului).

- Tulburari de statica: cifoza dorsala, lordoza cervicala, picior plat, spondiloze, artroza soldului, poliartroze sau numai durerea articulara semnalata la 70% dintre obezi.

- Complicatii cutanate: intertrigo, piodermite, seboree.

- Complicatii la nivelul sistemului nervos central: cefalee, astenie, vertije, uneori obsesii, anxietate.

- Complicatii ginecologice: amenoree, tulburari de ciclu ovarian.

Din cele prezentate se intelege gravitatea obezitatii. Dupa unele statistici numai 30% dintre obezi ajung la varsta de 70 de ani. Se intelege ca prognosticul formulat dupa cunoscuta expresie populara, "cu cat este mai lunga cureaua, cu atat mai scurta este viata", este foarte reala.



Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.
HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente