Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
Meniu aparatul digestiv
 Duoden Itele
 Enteritele
 Colopatiile Functionale Colonul iritabil
 Enterocolita Acuta
 Colitele
 Rectocolita Ulcero Hemoragica
 Cancerul Colonului Sl Al Rectului
 Parazitozele Intestinale
 Lambliaza
 Ascaridioza
 Oxiuroza
 Ankilostomiaza
 Strongiloidoza
 Trichinoza
 Teniazele





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre bolile intestinului leacuri pentru boli , Bolile

COLITELE





Definitie: colitele sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului gros. Pro­cesul inflamator poate sa intereseze colonul in intregime (colite difuze) sau numai unele parti ale colonului (colite segmentare).

in realitate intereseaza intestinul in intregime, de aceea denumirea corecta este enterocolita cronica. Se deosebeste:

- enterocolita cronica secundara, urmarea unei parazitoze (lambliaza, teniaza), dupa interventii pe stomac, cu evacuare rapida a continutului gastric, sau care apare dupa carente enzimatice in special de lactaza, si
- enterocolita cronica primara, Iara legatura evidenta cu un factor etiologic. Uneori apare dupa o gastro-enterocolita acuta, dupa abuzuri alimentare sau alimentatie restrictiva, cu scaderea echipamentului enzimatic. Contribuie la aparitia sa si sensibilizarea alergica, unele medicamente, in special antibiotice, labilitatea neuro-vegetativa, subnutritia si carentele vitaminice. Prima modificare care apare este accelerarea peristaltismului intestinal, ulterior aparand inflamatia mucoasei, prin proliferarea florei intestinale. Tulburarile motorii, disbacterioza si fenomenele inflamatorii se intrica si se intretin reciproc. Contribuie etiologic procesele in-fectioase, toxice sau parazitare. Astfel, se descriu colite secundare dizenteriei bacilare, salmonelozelor, colite cu stafilococi, cu streptococi etc, precum si colite dupa abuz de antibiotice. Cauzele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, saru­rile de aur, vechi intoxicatii alimentare, abuzul de laxative iritante, intoxicatia ure-mica si in sfarsit colitele secundare parazitozelor.

Anatomie patologica: in formele usoare, mucoasa este tumefiata, congestionata, cu secretie de mucus in cantitate variabila. In formele avansate, mucoasa este subtire, palida, cu pliurile sterse; alteori, se observa congestie si edem al mucoasei, cu exsudat mucos si muco-purulent, cu mici pete congestive, sufuziuni sanguine, ulceratii mai mult sau mai putin pronuntate.


Simptomatologia este foarte variata, dupa cum colita este difuza sau segmen­tara, dupa localizarea dreapta sau stanga si dupa natura etiologica a afectiunii.

In colita difuza, bolnavii se plang de tulburari de evacuare a scaunului: perioade de constipatie urmate de perioade de diaree. In general, evacuarea este precedata si insotita de dureri de intensitate variabila, de flatulenta si de meteorism abdominal. Ca stare generala se intalnesc astenie, stare de indispozitie, cefalee. In formele mai grave, bolnavul slabeste, mai ales ca-si impune singur un regim alimentar prea sarac. La examinarea abdomenului, acesta apare meteorizat, cu un cadru colic palpabil si dureros si se percep zgomote hidroaerice. In formele de colita segmentara dreapta (tiflita, tiflo-colita), colita granuloma-toasa dreapta (ileocolita), bolnavul acuza dureri in fosa iliaca dreapta si in flancul drept, dureri spontane sau provocate prin palpare. Exista constipatie alternand cu diaree; predomina fermentatia. In stadiile mai avansate, cu staza si atonie cecala, bolnavii prezinta inapetenta, limba saburala, stari febrile, oboseala, dureri de cap.

In formele segmentare stangi (sigmoidita), durerile sunt intense in fosa iliaca stanga si in flancul stang; la palpare se simte colonul stang contractat si sensibil ("coarda colica stanga"). De obicei, bolnavii au o constipatie de 3 - 4 zile, urmata de o falsa diaree insotita de colici abdominale. Durerea cedeaza odata cu evacuarea scaunului, care este cu mucus abundent si are caracter de putrefactie.

Simtomele sugestive de coafectare a intestinului subtire sunt prezente in majo­ritatea cazurilor. Bolnavii sunt nelinistiti, prezinta dureri colicative, periombilicale, mai ales in stanga, uneori permanente. Destul de frecvent pot aparea dupa mese: paloare sau congestie a fetei, somnolenta, transpiratii si hipotensiune, tahicardie, palpitatii. Toate acestea sunt semne de jejunita.

Simptomele care apar din partea colonului sunt durerile localizate in dreapta jos, in fosa iliaca, dimineata sau la 4 - 6 ore dupa mese, uneori in stanga.

Simptomele se accentueaza dupa unele alimente (lapte, dulciuri concentrate, alimente bogate in celuloza, bauturi reci), emotii, expunere la frig etc. Uneori lipseste diareea sau este inlocuita de constipatie. In general bolnavii pierd in greutate, uneori prezinta subfebrilitate, semne de carenta vitaminica (A, B.,, B|2, D2) sau minerale (calciu, fier).

Examenul ajutator cel mai important este examenul coprologic, care arata mo­dificari de numar, orar, volum, consistenta, gaze, adaosuri de sange, mucus, puroi. Proba digestiei in materiile fecale este de un pretios ajutor. In scaun se mai cerceteaza prezenta parazitilor, a bacteriilor si a ciupercilor.

Examenul radiologie indicat va fi irigoscopia cu irigografie, care poate arata modificari de calibru, spasme, hipotonii sau atonii, modificari de desen ale mucoa­sei; de multe ori poate decela cauze responsabile de inflamatia colonului (tumori, diverticuloze).

In toate cazurile care prezinta un aspect clinic mai grav sau in care se remarca o rezistenta la Tratament se recomanda sa se practice o rectosigmoidoscopie, cu eventuala prelevare pentru biopsie.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe semnele clinice, pe examinarea scaunelor si pe celelalte examene paraclinice.

Diagnosticul diferential se face cu bolile infecto-contagioase, cu dispepsia de fermentatie sau de putrefactie, cu neoplasmele intestinului gros.

Evolutia colitelor este de durata lunga, de ani de zile, avand si perioade de liniste si cu o durata variabila, in functie de dieta si de aparitia altor afectiuni.

Prognosticul este in general bun.

Tratamentul profilactic se bazeaza pe respectarea regulilor de igiena alimentara, pe Tratamentul precoce si suficient al enterocolitelor acute si al celorlalte afectiuni ale tubului digestiv care pot duce la inflamatii ale colonului.

Tratamentul este complex. Se incepe cu repausul la pat si reechilibrarea neuro-vegetativa (evitarea surmenajului, respectarea orelor de somn, suprimarea fumatu­lui si alcoolului, evitarea frigului, gimnastica, plimbari, prisnite calde pe abdomen, bai calde, spoituri usoare, viata regulata). in ce priveste dieta, ratia calorica va cuprinde toate alimentele in proportie echilibrata, vitamine, saruri minerale etc. Se vor evita alimentele reci sau fierbinti, alimentele care nu sunt tolerate (lapte, iaurt, cartofi), condimente (ardei, piper, mustar, hrean, ceapa, usturoi), alimentele bogate in celuloza (fasole, mazare boabe, ridichi, varza, conopida, paine neagra), sosuri, prajeli, slanina, dulciuri concentrate, cafea, ceai, conserve, grasimi, cruditati. Mas­ticatia va fi normala, lenta, iar dentitia buna. Regimul trebuie sa fie adaptat pro­ceselor de fermentatie sau de putrefactie dupa caz. Putrefactia va fi combatuta cu predominanta alimentelor cu celuloza fina si dulciuri moderate, reducerea carnii si oualelor, introducerea iaurtului, iar fermentatia, prin restrictia glucidelor si celu­lozicelor si administrarea de proteine in cantitate mai mare. Pentru combaterea diareei, se administreaza alimente care contin tanin (afine, coarne, gutui), orez si unele branzeturi, iar constipatia se combate cu legume ce contin celulozice, fructe, eventual cartofi. In general sunt permise alimente usor digerabile: carne slaba fiarta sau gratar, branza de vaca fara zer, telemea, oua fierte moi sau ochiuri romanesti, lapte cu gris sau orez. Grasimile se administreaza numai sub forma de unt sau untdelemn. Legumele (dovleceii, carote, fasole verde fina) sub forma de soteuri, piureuri sau fierte. Cartofii trebuie serviti fierti sau piure. Sunt permise fructe zemoase fara partile lemnoase, sub forma de compot, moderat indulcit. Ceaiurile vor fi slab indulcite. In perioadele de acalmie regimul va fi largit prin tatonare.

Medicatia va fi individualizata. In colitele cu constipatie se administreaza laxa-tive neiritante (ulei de parafina, magnezia usta), in formele cu diaree, sulfamide (Ftalilsulfatiazol), antibiotice (streptomicina, neomicina, tetraciclina, cefalosporine etc), Mexaform, Saprosan. in functie de

Simptome se administreaza antispastice: atropina, beladona, papaverina, anticolinergice, metoclopramid. Colicile se vor combate prin comprese alcoolizate sau caldura aplicata pe abdomen. Cand este cazul se administreaza fermenti pancreatici (Trizym, Cotazym, Nutrizym, Festal etc). In anaclorhidrie se prescriu acid clorhidric sau Acidopeps. La nevoie Glubifer, vitamine A, C, B, D, tranchilizante si sedative.

Agentii fizici utilizati sunt comprese calde, bai calde si raze ultrascurte pe abdomen.

Sunt utile curele de ape minerale la: Slanic-Moldova, Olanesti, Calimanesti, Sangeorz.

loading...

Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente