Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
Meniu aparatul respirator
 Rinitele
 Laringitele
 Tumorile Laringelui
 Bronsita
 Bronsiectazia Dilatatia Bronhiilor
 Astmul Bronsic
 Cancerul Bronhopulmonar
 Pneumonia Pneumococica
 Bronhopneumonia
 Alte Pneumonii Bacteriene
 Pneumopatii Atipice
 Abcesul Pulmonar
 Gangrena Pulmonara
 Chistul Hidatic Pulmonar
 Emfizemul Pulmonar
 Scleroza Pulmonara
 Tuberculoza Pulmonara
 Tuberculoza Primara
 Tuberculoza Miliara
 Tuberculoza Secundara
 Pneumotoraxul
 Pleurita sau pleurezia uscata
 Pleureziile
 Pleurezia Purulenta
 Insuficienta Respiratorie Cronica
 Chisturile Aeriene Pulmonare
 Bolile Medlastinului





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre bolile cailor respiratorii si plamanilor. Tratamente naturiste si terapii prin retete alimentare

TUBERCULOZA PULMONARA







Definitie: tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, afectand organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul si avand de obicei o evolutie cronica, pe parcursul careia se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si tuberculoza secundara.

Etiopatogenie: agentul patogen, bacilul Koch, denumit astfel dupa numele celui care 1-a descoperit in 1882 (Robert Koch), este un microorganism in forma de bastonas, cu un invelis din ceara si substante grase. Se impregneaza greu cu colorantii obisnuiti, iar odata colorat, se decoloreaza greu cu alcool sau substante acid. Se spune, de aceea, ca bacilul tuberculos este acido- si alcoolorezistent. Exista trei speciii de bacii Koch: uman, denumit si Mycobacterium tuberculosis, bovin si aviar, ultimul fiind implicat in boli la imunodeprimati. S-a emis si ipoteza ca bacilul Koch poate exista si sub forma de virus filtrant. De la omul bolnav, mai rar de la bovideele bolnave, bacilii sunt imprastiati prin sputa, puroi, urina, lapte etc. Contaminarea se face:

Pe cale aeriana, aproape totdeauna prin bacilul Koch de tip uman. De la bolnavii de tuberculoza si produsele patologice ale acestora, germenii ajung in organismul indivizilor neinfectati (fie direct, prin ploaia de picaturi bacilifere, formata din mii de picaturi de saliva purtatoare de bacili, inhalate cu usurinta odata cu aerul atmosferic, fie indirect, prin particule de praf, contaminate in urma depunerii pe jos si pe obiecte a picaturilor bacilifere, ridicate apoi in aer si inhalate in acelasi mod).

Pe cale digestiva, mai rar, prin ingerarea unor alimente infectate (lapte, unt), in special in tarile in care tuberculoza bovina este mai frecventa.

Caile cutanate, transplacentara etc. sunt exceptionale.

Patrunderea in organism a bacilului Koch determina leziuni anatomice (sancrul de inoculare si adenopatia satelita), modificari biologice (reactii la tuberculina pozitive) si semne clinice inconstante. Ansamblul acestor reactii este cunoscut sub numele de complex primar. in cele mai multe cazuri, bacilii care patrund in organism, nu produc nici o tulburare (exceptand pozitivarea reactiei la tuberculina). Este vorba deprimoinfectie. in alte cazuri, bacilii se multiplica, provoaca leziuni, cel mai adesea pulmonare. Aceasta este tuberculoza-boala. Prezenta bacilului Koch este indispensabila pentru afirmarea diagnosticului de tuberculoza. Leziunea initiala (primoinfectia) este situata aproape intotdeauna in plamani, bacilul Koch raspandindu-se de aici in organism prin urmatoarele cai: calea limfatica; calea hematogena, in care diseminarea bacilului se face prin deschiderea unui ganglion limfatic sau a altor leziuni intr-o vena; calea bronhogena, cand bacilii dintr-o leziune activa sunt transportati prin bronhii in alte parti ale aparatului respirator.

Bacilul trebuie cautat in expectoratie si in lichidul de spalatura gastrica, in cazul tuberculozei pulmonare; in urina in cazul tuberculozei uro-genitale; in lichidul cefalo-rahidian, in cazul tuberculozei meningiene; in puroiul unui abces, in cazul tuberculozei osteo-articulare sau ganglionare.

Examenul bacteriologic se face de obicei direct, cu coloratia Ziehl-Nielsen, bacilii aparand sub forma de bastonase fine, colorate in rosu pe un fond albastru. In situatii speciale, examenul se face fie dupa omogenizare, metoda care permite concentrarea bacililor, fie prin cultura pe medii speciale, cel mai cunoscut fiind mediul Lowenstein, sau inoculand la cobai produse patologice continand bacili tuberculosi. In principiu se incepe totdeauna cu examenul direct si, daca acesta este negativ, se recurge, dupa caz, la culturi sau inoculare. Bacilul tuberculos este foarte sensibil la lumina solara, mai ales la razele ultraviolete. Este sensibil, de asemenea, la caldura si fierbere; in schimb, rezista la uscaciune si frig. Antisepticele actioneaza diferit. De obicei, pentru dezinfectarea produselor patologice se foloseste un amestec in parti egale de soda caustica 30% si crezol 30%, din care se prepara o solutie apoasa 5%. Se mai folosesc formolul 5% si acidul fenic 5%.

Imunitate si alergie: prezenta bacilului Koch in organism modifica profund felul de a reactiona al acestuia. Este binecunoscut fenomenul Koch, dupa numele celui care 1-a descris, fenomen aflat la baza notiunii de imunitate. Astfel, inocularea unor bacili Koch la un cobai sanatos, determina local o reactie minima; in schimb, bacilii se raspandesc in tot organismul, provocand o adenopatie generalizata, iar animalul moare in cateva saptamani. Aceeasi inoculare facuta unui animal deja tuberculos, provoaca o intensa reactie locala, care poate merge pana la ulceratie, dar care se vindeca. Iata deci ca bacilii Koch au conferit animalului bolnav o stare de imunitate, care se opune inmultirii si raspandirii lor in organism, dar si o stare de hipersensibilitate, de care tin brutalitatea si masivitatea reactiilor la noul contact cu bacili Koch. Aceasta stare particulara pe care o prezinta organismul infectat cu bacili Koch poarta numele de alergie. Deci, termenul de alergie, creat de Pirquet in 1907, arata reactivitatea schimbata a oreanismului infectat fata rip. n ; cu B.K. Alergia se cerceteaza in clinica prin reactia la tuberculina. Tuberculina este o substanta care se gaseste in culturile de bacii Koch, vechi de 3 - 6 saptamani si care rezulta, probabil, din distrugerea bacililor. Injectarea tuberculinei nu produce nici o reactie particulara la omul neinfectat. Alergia tuberculinica se manifesta prin reactii locale (la locul de inoculare): edem, eritem si papula; reactii focale (procese congesti ve la nivelul leziunilor tuberculoase); reactii generale: febra, dispnee. Rezulta din cele de mai sus ca alergia din tuberculoza se caracterizeaza printr-o stare de hipersensibilitate si printr-o oarecare imunitate sau rezistenta a organismului fata de o reinoculare de bacili.

Factori care contribuie la aparitia bolii: desi marea majoritate a populatiei, cel y putin in tarile europene, este infectata de tuberculoza, numai aproximativ 1% contacteaza tuberculoza-boala. Factorii care contribuie la aceasta sunt urmatorii:

terenul, care cuprinde ansamblul caracterelor care fac un organism rezistent sau fragil;

varsta, riscul de a contacta boala fiind mai crescut intre 0 si 3 ani, la pubertate, adolescenta si tinerete (15 - 30 de ani) si dupa 50 de ani;

caracterul contaminarii: masiva, prelungita;

scaderea rezistentei organismului prin subalimentatie, epuizare fizica sau psihica, teren tarat (diabet, alcoolism), stari fiziologice (sarcina, alaptare);

unele Tratamente, in special corticoterapia;

apararea naturala slaba; prin lipsa de contact cu tuberculoza de-a lungul generatiilor.

Anatomie patologica: se disting in tuberculoza doua tipuri de leziuni: exsudati-ve si productive, care pot aparea izolate sau asociate.

Leziunile exsudative se caracterizeaza la inceput printr-o reactie inflamatorie banala a alveolelor. Aceste leziuni pot disparea sau se pot cazeifica. Cazeificarea este o necroza particulara, provocata de bacilul Koch, care transforma tesuturile intr-o substanta cenusie-galbuie, semanand cu branza, de unde-i vine si numele. Cazeificarea poate interesa atat leziunile exsudative, cat si pe acelea productive. Daca leziunea exsudati va cazeificata intra in contact cu o bronhie, materialul cazeos este eliminat prin expectoratie, formandu-se caverna, care se prezinta ca o lipsa de substanta, de dimensiuni variabile. Nu totdeauna substanta cazeoasa se elimina si apare caverna; uneori se poate fibroza si calcifia.

Leziunea productiva este tuberculul sau foliculul tuberculos. Acesta este alcatuit dintr-o celula giganta, cu numerosi nuclei, avand asezate in straturi la periferie, celule numite epitelioide si celulele numite limfoide. Macroscopic, leziunile productive se prezinta fie sub forma unor focare mici, constituind granulia miliara, fie sub forma de tuberculi miliari. O forma particulara este tuberculomul - o formatiune rotunda si bine delimitata, cu diametrul de 1 - 4 cm, care rezulta din unirea mai multor focare nodulare mici. Formele exsudative sau productive pot diparea complet. Cel mai adesea se cazeifica, se fibrozeaza sau se calcifiaza. Din
aceasta cauza, tuberculoza apare fie sub forma de leziuni fibronodulare, fie sub forma de leziuni fibrocalcifiate sau fibrocavitare.
In tuberculoza mai pot aparea si alte leziuni: adenopatii, emfizem pulmonar, atelectazie, ingrosari sau aderente pleurale etc.

Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente