Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre alimentatie dieta

ENCEFALOPATIA HIPOXIC-ISCHEMICA PERINATALA (EHIP)











DEFINIŢIE: encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală este o afecţiune caracteristică perioadei de nou-născut, determinată de hipoxie şi ischemie ce acţionează antepartum, intrapartum sau imediat postnatal, determinānd o scădere a aportului de oxigen către ţesutul cerebral şi care este o cauză majoră de deficite neurologice neprogresive: paraliziile cerebrale, retardul mental, epilepsia.

ETIOLOGIE: există numeroşi factori care favorizează sau determină afectarea hipoxic-ischemică a fătului/nou-născutului, factori care ţin de mamă, de placentă sau de cordon, factori care ţin de copil, fiind important şi momentul īn care acţionează aceşti factori: īn timpul sarcinii, al naşterii sau imediat după. Tabelul de mai jos īncearcă să sistematizeze aceşti factori:

I . CAUZE MATERNE
1. Anemia maternă (Hb < 10 g/dl);
2. Afecţiuni pulmonare cronice ;
3. Cardiopatii;
4. HTA maternă preexistentă / de sarcină;
5. Traumatisme abdominale;
6. Infecţii materne cronice + TBC;
7. Convulsii (epilepsie / eclampsie) ce determină consum crescut de O2.

II. CAUZE CE ACŢIONEAZĂ INTRAPARTUM
1. Patologia placentară;
2. Patologie cordon ombilical: scurt / īnnodat / prolabat / spasme vasculare;
3. Prezentaţii anormale: transversă / pelviană;
4. Hemoragiile mamei īn timpul expulziei;
5. Distocii travaliu: lent, laborios / rapid / contracţii ut. prelungite;
6. Cezariana: decompresiune / anestezie generală;

III. CAUZE CE ŢIN DE COPIL
1. Prematuritatea;
2. Modificări ale transportului de O2 la făt / nou-născut:
- hemoliză (incompatibilitate Rh, cu debut intrauterin);
- hemoragie (săngerări materne īn timpul sarcinii);
- infecţie;
- toxemie.
3. Modificări ale funcţiei respiratorii la nou-născut:
- inhibiţia centrului respirator (morfină, barbiturice, hipoxie);
- dezvoltarea insuficientă a ţesutului pulmonar la prematur;
- tulburări de ventilaţie: membrană hialină / aspiraţie / malformaţie

PATOGENIE:
Apariţia leziunilor şi tipul lor depind de particularităţile anatomice şi funcţionale ale circulaţiei cerebrale la făt şi nou-născut, de vārsta gestaţională, care modifică aceste caracteristici īn cadrul procesului de maturare.
Există īn primul rānd particularităţi anatomice ale circulaţiei cerebrale, diferite la prematur faţă de nou-născutul la termen
- nou-născutul la termen prezintă o zonă sensibilă la hipoxie situată īntre teritoriile de distribuţie ale arterelor cerebrale mari, localizată parasagital;
- la prematurul mai mic de 28 săptămāni de gestaţie există anastomoze īntre arterele cerebrale mari prin arterele meningee; īn schimb, prematurii prezintă o zonă sensibilă la hipoxie situată periventricular,la nivelul matricei germinative, īntre arterele coroidiene ventriculofuge şi ramurile penetrante ale arterelor cerebrale mari.
Există de asemenea particularităţi funcţionale ale circulaţiei cerebrale a fătului sau nou-născutului care ţin īn primul rānd de lipsa de maturare a sistemelor de autoreglare cerebrovasculară; acesta este motivul pentru care presiunea de perfuzie cerebrală depinde direct proprţional de tensiunea arterială sistemică, orice variaţie a acesteia putānd determina mari tulburări ale circulaţiei cerebrale, cu consecinţe nefaste: o creştere a tensiunii arteriale sistemice poate determina hemoragii cerebrale, iar o scădere importantă a presiunii arteriale determină hipoperfuzie cerebrală şi ischemia ţesutului cerebral.
La nivel biochimic acest lucru este urmat de creşterea glicolizei, creşterea producţiei de acid lactic şi consecutiv - acidoză; ca urmare scade producţia compuşilor energetici intracelulari (ATP, PC), pompele ionice sunt afectate, ceea ce produce acumulare de potasiu extracelular şi calciu intracelular, generare de radicali liberi şi activarea proteazelor cu necroză neuronală consecutivă; de asemenea se produce o perturbare a metabolismului neurotransmiţătorilor şi a aminoacizilor excitatori (glutamat, aspartat) şi moarte neuronală.
De asemenea tipul şi gradul leziunilor este determinat de gradul de maturare a structurii pereţilor vasculari (rezistenţa pereţilor vasculari creşte cu vārsta gestaţională, vasele fiind mai friabile la prematur, de tipul de circulaţie, care se modifică cu vārsta gestaţională, aşa cum s-a arătat anterior (prematurii sunt de obicei mai grav afectaţi decāt nou-născuţii la termen şi prezintă leziuni caracteristice, aşa cum se va discuta ulterior).
Momentul agresiunii hipoxic-ischemice se situează de obicei īn timpul sarcinii sau intrapartum. Aşa cum arată studiile efectuate īn ultimii ani, īn jur de 80% dintre copii suferă antepartum, ceea ce determină pe de o parte diverse anomalii somatice, iar pe de altă parte īi face inapţi să participe īn mod corespunzător la actul naşterii, determinānd o agresiune hipoxică suplimentară, secundară.
Frecvenţa afectării prin agresiune hipoxic-ischemică este de aproximativ 2% la nou-născuţi (frecvenţă mai mare la prematuri).

ASPECTE CLINICE:
Primele manifestări sunt variabile şi nespecifice.
Nou-născuţii la termen care au suferit agresiunea hipoxic-ischemică intrapartum prezintă īn cursul primelor zile de viaţă un tablou de encefalopatie care se recunoaşte foarte uşor clinic. Īn absenţa unui tablou clinic de encefalopatie, este greu de susţinut diagnosticul de leziune cerebrală hipoxic-ischemică intrapartum. Este important de reţinut că nou-născuţii care au fost supuşi agresiunii hipoxic-ischemice īn timpul vieţii intrauterine pot să nu prezinte anomalii neurologice sau semne de afectare cerebrală īn timpul perioadei neonatale; aceste semne apar mai tārziu şi vor fi puse īn evidenţă pe măsură ce se maturează sistemul nervos. Īn aceste momente se observă că anumite funcţii, care ar trebui să apară la anumite vārste, sunt īntārziate sau perturbate.
Din punct de vedere al severităţii afectării clinice, Sarnat şi Sarnat (1976) au propus mai multe grade: encefalopatie uşoară, moderată sau severă care se corelează cu prognosticul (a se vedea tabelul de mai jos).

Corelarea severităţii clinice a EHIP cu prognosticul:

Nr. crt. Severitate Manifestări clinice Evoluţie anormală (%)


1.

Uşoară Tremurături
Iritabilitate
ROT exagerate
Moro exagerat

0


2.

Moderată Letargie
Hipotonie
Reflexe absente
 convulsii

20 - 40



3.


Severă Comă
Hipotonie
Convulsii
Disfuncţia trunchiului cerebral
Disfuncţie autonomă
 HIC


100

La nou-născutul la termen există o secvenţă a evoluţiei semnelor clinice īn EHIP acută severă. Iniţial, īn primele 12 ore există semne de disfuncţie emisferică bilaterală cu scăderea nivelului conştienţei. Ulterior, īntre 12 şi 24 de ore poate apare o falsă īmbunătăţire a nivelului conştienţei, care poate fi diferenţiată de o īmbunătăţire reală prin apariţia altor tulburări ale funcţiei SNC (convulsii, apnee). Crizele convulsive, care sunt diagnosticate la aproximativ 50% dintre nou-născuţii cu EHIP, sunt caracteristice formelor moderată şi severă de encefalopatie. Īn toate formele de encefalopatie apar tremurături, care pot fi greşit diagnosticate ca şi convulsii. Crizele convulsive debuteză de obicei īn prima zi de viată şi sunt rezistente la teratamentul anticonvulsivant. Pot apare semne de disfuncţie a trunchiului cerebral (afectarea mişcărilor extraoculare, răspuns pupilar anormal, apnee, deficite de origine bulbară) care se īnrăutăţesc treptat īn cursul primelor 3 zile de viaţă ducānd la stop respirator sau deces, cel mai frecvent la aproximativ 72 de ore de viaţă. Hipertensiunea intracraniană este rară şi apare numai la nou-născuţii cu asfixie severă, fiind maximă īntre 24-96 ore de viaţă. Clinic apare bombarea fontanelei anterioare. După 3-4 zile de evoluţie se produce īmbunătăţirea treptată a statusului neurologic, care progresează īn cursul următoarelor săptămāni. La copiii sever afectaţi rămān sechele neurologice care includ diminuarea nivelului conştienţei, dificultăţi de alimentare datorate tulburărilor de supt şi deglutiţie, tulburări ale tonusului muscular [35, 36].

DIAGNOSTICUL POZITIV este suspicionat pe baza datelor de istoric şi a semelor clinice şi este certificat de investigaţiile imagistice şi de laborator.
Istoricul trebuie să cuprindă date complete īn legătură cu perioada sarcinii, travaliului, expulziei (date de suferinţă fetală fiind frecvenţa cordului fetal <100/min.; echilibrul acido-bazic al fătului: pH < 7,5 , scăderea pO2, creşterea pCO2; scorul Apgar sub 7 la 5 minute; prezenţa meconiului). Este important de reamintit că aspectul clinic al encefalopatiei neonatale este nespecific şi poate apare şi după alte tipuri de agresiuni (de exemplu infecţii, tulburări metabolice).
De aceea sunt necesare investigaţii complementare, de exemplu EEG, potenţiale evocate, investigaţii neuroimagistice, investigaţii biochimice (determinări de hipoxantină īn LCR şi creatinkinaza BB)

DATE PARACLINICE:
EEG prezintă aspecte caracteristice la nou-născutul la termen supus unei agresiuni hipoxic-ischemice importante. Iniţial există o diminuare importantă a amplitudinii şi frecvenţei activităţii electrice. După 24-48 de ore apare o activitate electrică discontinuă caracterizată prin descărcări de unde ascuţite şi lente de voltaj mare intercalate cu zone de activitate electrică de voltaj foarte mic, aproape linie izoelectrică (aspect de "suppression bursts"). Acest tip de traseu are o semnificaţie de mare gravitate.
Potenţialele evocate au o valoare limitată pentru diagnosticul copiilor cu suferinţă hipoxic-ischemică. Potenţialele evocate auditive de trunchi cerebral permit evaluarea integrităţii structurilor trunchiului cerebral.
Metode neuroimagistice:
- ecografia transfontanelară (ETF) este metoda de elecţie pentru diagnosticarea hemoragiilor din matricea germinativă şi intraventriculare, īn special la prematur; leziunile hipoxic-ischemice pot fi recunoscute datorită creşterii ecogenităţii; de asemenea, cu ajutorul ETF se poate urmări evoluţia īn dinamică a leziunilor: īn cursul primelor zile de viaţă se produce creşterea treptată a ecogenităţii periventriculare, care ulterior diminuă şi īn următoarele cāteva săptămāni se formează leziuni chistice periventriculare. De asemenea, cu ajutorul ETF se pot vizualiza eventualele creşteri ale dimensiunilor ventriculare, leziunile ischemice focale care devin chiste după un timp, creşterea ecogenităţii ganglionilor bazali şi talamusului.
- tomografia computerizată cerebrală (TC) este mai puţin de folos pentru investigarea prematurului, fiind mai mult folosită pentru nou-născutul la termen, evidenţiind hipodensităţi īn zonele afectate de agresiunea hipoxic-ischemică; cel mai bun moment pentru efectuarea TC cerebrale este īntre 2 şi 4 zile de viaţă (se evidenţiază cel mai bine hipodensităţile). Ulterior se pot evidenţia sechelele (atrofii corticale circumscrise sau generalizate sau, īn cazurile grave, leucomalacie multichistică). De asemenea, TC cerebrală poate evidenţia leziuni ischemice focale, infarcte hemoragice īn ganglionii bazali.
- Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) este o metodă sensibilă pentru diagnosticarea zonelor afectate prin agresiune hipoxic-ischemică, oferind imagini foarte bune nu numai ale zonelor supratentoriale, ci şi ale fosei posterioare - cerebel, trunchi cerebral - care nu sunt bine vizualizate cu ajutorul celorlalte metode descrise. Se poate evidenţia hiposemnal īn substanţa albă periventriculară īn secvenţele T1 ponderate, īntārzierea mielinizării, contur neregulat al ventriculilor laterali; secvenţele T2 ponderate par a fi mult mai sensibile pentru detectarea anomaliilor din substanţa albă.
- Alte metode (SPECT, PET, scintigrafie Tc) sunt mai puţin folosite, sau sunt folosite numai īn scop de cercetare.
Monitorizarea presiunii intracraniene se poate face prin măsurare continuă sau repetată a tensiunii intracraniene, pentru evidenţierea edemului cerebral la nou-născuţii cu afectare hipoxic-ischemică severă;
Testele biochimice: trebuie efectuate pentru a evidenţia eventual o hipoglicemie, hipocalcemie, hiponatremie, hiperamoniemie, acidoză care apar frecvent la nou-născutul cu leziune hipoxic-ischemică, īn vederea corectării rapide;
Markeri ai leziunii hipoxic-ischemice - īn cazul leziunilor hipoxic-ischemice cresc: creatinkinaza-BB, hipoxantina, lactat, lactat-dehidrogenaza, aspartat-aminotransferază, produşi de degradare ai fibrinei, care sunt adevăraţi "markeri" ai leziunii hipoxic-ischemice şi permit cuantificarea lezunii.

ASPECTE ANATOMOPATOLOGICE:
Tipurile de leziuni cerebrale sunt diferite la nou-născutul la termen faţă de prematur, datorită particularităţilor de vascularizaţie ale fiecărei vārste, descrise anterior, şi de gradul de maturare (a se vedea tabelul de mai jos).

Vārsta gestaţională Tipuri de leziuni


Nou-născut la termen 1. necroza neuronală selectivă;
2. status marmoratus al ganglionilor bazali şi talamusului;
3. leziune cerebrală parasagitală;
4. necroză ischemică cerebrală focală/multifocală;
5. leziuni talamice simetrice.

Prematur 1. necroza neuronală selectivă;
2. leucomalacia periventriculară;
3. necroză ischemică cerebrală focală/multifocală;
4. infarct hemoragic periventricular.

Nou-născutul la termen
Necroza neuronală selectivă afectează īn special cortexul cerebral, cortexul cerebelos, talamusul, trunchiul cerebral şi cornul anterior din măduva spinării. Īn aceste zone afectate ischemic, parenchimul se necrozează, apare autoliză, cu pierderi neuronale şi astrocitoză, rezultatul fiind atrofie cerebrală şi encefalomalacie multichistică. Sechelele neurologice pe termen lung a acestui tip de leziuni sunt: retardul mental, epilepsia, diverse tipuri de paralizie cerebrală (hemipareza/-plegie spastică, ataxică).
Status marmoratus al ganglionilor bazali şi talamusului poate fi considerat o variantă de necroză neuronală selectivă. Este caracteristic afectării hipoxic-ischemice a nou-născutului la termen. Se produc pierderi neuronale, glioză īn special la nivelul ganglionilor bazali (putamen, caudat, talamus) care au un aspect caracteristic marmorat, striat, bilateral şi simetric. Pe termen lung apar sindrom extrapiramidal (coreoatetoză şi rigiditate) cu sau fără afectare intelectuală.
Leziunea cerebrală parasagitală se datorează ischemiei ţesutului cerebral cortical şi subcortical situat īn zona dintre teritoriile de distribuţie ale arterelor mari cerebrale. De obicei apar leziuni bilaterale şi simetrice, rar asimetrice ducānd, ca sechele pe termen lung, la tetrapareză spastică şi uneori tulburări de limbaj şi de percepţie vizuală/spaţială, tulburări auditive şi de īnvăţare.
Necroza ischemică cerebrală focală şi multifocală apare prin ocluzie vasculară focală, cel mai frecvent fiind afectat teritoriul arterei cerebrale medii, cu necroză parenchimatoasă extensivă urmată de cavitaţie (chiste porencefalice unice sau multiple - encefalomalacie multichistică - sau chiar hidranencefalie). Chistele porencefalice pot să comunice sau nu cu ventriculii laterali. De asemenea se mai poate observa atrofie corticală focală şi dilatare ventriculară asimetrică datorită pierderilor neuronale focale. Cauza cea mai frecvent incriminată este trombembolia avānd drept sursă infarcte placentare, vase placentare īn involuţie, leziuni vasculare. Cauze mai rare sunt: anomalii de dezvoltare a vaselor cerebrale, stări de hipercoagulabilitate, coagulare diseminată intravasculară īn cadrul sepsisului neonatal. Sechelele pe termen lung se corelează de obicei cu sediul şi extinderea leziunii, putānd fi īntālnite: hemipareze spastice (īn caz de leziuni unice), tetrapareze (īn leziuni multifocale), deficit intelectual şi crize convulsive (īn caz de afectare corticală).

Prematurul
Necroza neuronală selectivă afectează īn special talamusul şi trunchiul cerebral. La prematurii care au avut o perioadă de hipoxie şi acidoză urmată de hiperoxie apare necroză pontosubiculară (nucleii pontini şi subiculum hipocampic. Sechelele pe termen lung sunt: tetraplegie spastică, retard mental, microcefalie, crize convulsive, surditate, cecitate. Īn formele mai uşoare se observă tulburări de īnvăţare şi deficit atenţional.
Leucomalacia periventriculară este caracteristică prematurului supus agresiunii hipoxic-ischemice. Se produc infarctizare şi necroză de coagulare la nivelul substanţei albe periventriculare, īn zona dintre teritoriile de distribuţie ale arterelor coroidiene ventriculofuge şi ramurile terminale, ventriculopete, ale arterelor mari cerebrale. Cortexul cerebral este cruţat, deoarece există anastomoze bogate īntre ramurile meningeene ale arterelor mari cerebrale. Sechelele pe termen lung ale acestui tip de leziuni sunt reprezentate de diplegia spastică (paraplegie spastică), deoarece sunt afectate fibrele corticospinale care deservesc membrele inferioare, cu distribuţie periventriculară. Intelectul este normal şi aceşti copiii nu fac crize convulsive, deoarece cortexul cerebral este cruţat.
Necroza ischemică cerebrală focală şi multifocală este mai puţin frecventă la prematur decāt la nou-născutul la termen; de obicei se īntālnesc obstrucţii multiple, ale vaselor mici. Aspectele anatomopatologic şi clinic sunt similare cu cele ale nou-născutului la termen.
Infarctul hemoragic periventricular se asociază frecvent cu hemoragie intraventriculară severă la prematur. Hemoragiile intraparenchimatoase sunt de obicei unilaterale. Sechelele pe termen lung se corelează cu sediul leziunii focale (ca şi īn cazul necrozei ischemice focale şi multifocale); īn plus, datorită hemoragiei intraventriculare se pot produce obstrucţii īn circulaţia LCR, cu hidrocefalie consecutivă.

TRATAMENT
Nou-născuţii cu EHIP prezintă adesea disfuncţii multiorganice (sunt afectate inima, plămānii, rinichii, ficatul), fiind necesare susţinerea funcţiilor vitale şi corectarea tuturor dezechilibrelor care apar. Sunt necesare:
- Controlarea şi menţinerea tensiunii arteriale, īn vederea evitării hipoperfuziei cerebrale sau a unei creşteri prea mari a tensiunii arteriale sistemice care ar putea duce la hemoragii, ştiut fiind că presiunea de perfuzie cerebrală depinde direct proporţional de valorile tensiunii arteriale sistemice.
- Menţinerea unei ventilaţii adecvate, pentru a evita hipoxia suplimentară a creierului afectat, evitāndu-se īnsă hiperoxia, care poate determina retinopatie de prematuritate, fibroplazie retrolentală, necroză pontosubiculară sau modificări vasculare obliterative.
- Menţinerea glicemiei īn cadrul unor valori normale.
- Tratarea edemului cerebral este o măsură controversată; este bine să se supravegheze cu atenţie aportul şi excreţia de lichide.
- Tratamentul crizelor convulsive trebuie făcut imediat, deoarece există risc de leziuni suplimentare. La nou-născut este de elecţie tratamentul cu fenobarbital de uz intravenos, īn doză de īncărcare de 20 mg/kg, apoi se administrează cāte 5-20mg/kg la fiecare 5 minute, pānă la o doză maximă totală de 40mg/kg, dacă convulsiile persistă. Dacă nu s-a obţinut controlul crizelor cu această doză, se īncearcă tratament cu fenitoin intravenos, īn doză totală zilnică de 20mg/kg, fracţionat īn 2 administrări zilnice. Doza de īntreţinere de fenobarbital şi de fenitoin este aceeaşi - 3-4mg/kg/zi.
- Īn prezent sunt investigate şi alte mijloace terapeutice de protejare şi susţinere a celulelor nervoase: barbituricele, antagoniştii receptorilor de glutamat, antagonişti ai opiaceelor (naloxonă), inhibitori de radicali liberi (indometacin, allopurinol), hipotermia, inhibitori ai canalelor de calciu (flunarizină, nifedipină); de asemenea se pare că administrarea de vitamina E şi preparate pe bază de magneziu ar proteja celula nervoasă de consecinţele agresiunii hipoxic-ischemice.

 ARTEROSCLEROZA, ARTERITA, ARTERIOSCLEROZA, PROBLEME ARTERIALE
 CRURALGIA
 RAUL DE DRUM, AMETELILE
 INSUFICIENTA OVARIANA, INSUFICIENTA TESTICULARA, STERILITATEA
 ASTMUL, TUSEA (ABUNDENTA, USCATA), BRONSITA
 VAGINITA, VULVITA, VULVO-VAGINITA
 ABCESUL
 DIABETUL, HIPERGLICEMIA
 TUBERCULOZA
 ACROCIANOZA, ISCHEMIA, MALADIA RAYNAUD







Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol | Politica de confidentialitate

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente