Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre alimentatie dieta



GASTRITELE


Gastritele sunt definite endoscopic şi histologic ca afecţiuni inflamatorii acute sau cronice ale mucoasei gastrice, cu modificări histopatologice specifice care apar ca o consecinţă a dezechilibrului īntre factorii de agresiune (acid, pepsină) şi cei de apărare ai mucoasei gastrice (mucus şi bicarbonat).


Un loc aparte īntre factorii implicaţi īn producerea gastritelor fundice sau de tip B sau a pangastritelor īl ocupă infecţia cu Helicobacter pylori (Hp).


Factori etiopatogenici ai gastritelor
Peste 80% dintre gastrite sunt produse de Hp. Ceilalţi factori sunt consideraţi mai mult cu rol favorizant:


A. Factorii exogeni:
1. Agresiuni mecanice (diete cu exces de celulozice, tulburări de masticaţie şi deglutiţie);
2. Agresiuni fizice (alimente prea fierbinţi sau reci);
3. Erori de igiena alimentaţiei;
4. Agresiuni chimice (antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), intoxicaţiile cu plumb, magneziu, substanţele corozive, medicamente, condimente şa);
5. Stresul


B. Factorii endogeni:
1. Predispoziţia ereditară determină apariţia gastritei autoimune şi fenotipul ulceros respectiv masa celulelor parietale;
2. Refluxul duodeno-gastric produce gastrita de reflux;
3. Gastrite de īnsoţire a altor afecţiuni GD: ulcer, hernie hiatală şa;
4. Deficite imune: SIDA, hipo gama-globulinemie;
5. Gastrita uremică din insuficienţa renală;
6. Hipertensiunea portală induce gastropatia portal-congestivă şa.
Patogenia gastritelor
Primele modificări la nivelul mucoasei gastrice sunt de natură fizico-chimică. Factorii de agresiune distrug stratul de mucus, prima linie de protecţie a mucoasei. Pepsina, īn principal fracţiunea P1 sintetizată de mucoasa fundică, lizează mucusul īn mod natural.
Prin alterarea stratului de mucus şi denudarea membranei celulare epiteliale se distruge funcţia de barieră a mucoasei cu creşterea permeabilităţii urmată de retrodifuziunea ionilor de hidrogen (H+). Retrodifuziunea ionilor de hidrogen (H+) şi excesul lor intracelular produce acidoza celulară cu eliberarea enzimelor proteolitice lisosomale care produc autodigestia cu necroza celulară.
Scăderea sintezei de prostaglandine duce la scăderea producţiei de mucus şi de bicarbonat. Toate cumulate duc īn final la prăbuşirea mecanismelor citoprotectoare ale mucoasei cu apariţia modificărilor histologice inflamatorii care definesc gastritele.


Clasificarea gastritelor
După mecanismul patogenic:
- de tip A sau autoimună este localizată fundico-corporeal, are o evoluţie lentă cu īnlocuirea treptată a celulelor parietale secretante cu celule mucoide şi mucoase, cu secreţia unor cantităţi crescute de mucus şi scăderea debitul acid şi a acidităţii intragastrice
Această formă de gastrită are o componentă imunologică exprimată prin prezenţa unor autoanticorpi īn plasmă, īn sucul gastric, īn salivă, īn peretele gastric: anticorpi anticelule parietale, antinucleari, antitiroidieni, antifactor intrinsec.
Nu are vreo legătură acceptată īn prezent cu infecţia cu Hp.
- de tip B, este localizată antral - gastrita antrală de regulă asociată cu infecţia Helicobacter pylori (Hp) şi este cea mai frecventă formă de gastrită (92%).
Gastrita antrală sau e tip B este favorizată de refluxul gastric bilio-pancreatic care dizolvă mucusul protector ceea ce permite sucului pancreatic să-şi exercite acţiunea triptică la nivelul epiteliului gastric. Se produce denudarea şi apoi retrodifuziunea ionilor de H+, ceea ce favorizează leziunile inflamatorii interstiţiale.
Evoluţia gastritei antrale este lentă, nu are componentă imunologică şi are valori normale sau crescute ale acidităţii şi ale gastrinemiei.
- pangastrita sau gastrita generalizată frecvent asociată cu infecţia Hp.
După manifestările clinice gastritele pot fi acute sau cronice.
Simptomatologia gastritelor acute este dominată de durere epigastrică intensă uneori violentă, cu caracter colicativ, pe un fond dureros continuu, īnsoţită de regulă de vărsături abundente.
Fenomenele sistemice (febra, frisonul) sunt prezente doar īn gastritele din bolile infecţioase. Semne de deshidratare severă, cu dezechilibre electrolitice şi hipotensiune arterială, apar īn formele clinice grave, īnsoţite de vărsături incoercibile şi de scaune diareice.
Diagnosticul pozitiv de gastritelor acute se pune pe datele clinice, anamneză şi examen endoscopic.
Simptomele gastritelor cronice sunt necaracteristice, sau majoritatea sunt asimptomatice.
Īn formele simptomatice pe prim plan se situează un sindrom dispeptic de tip ulceros manifestat cu durere epigastrică care apare post prandial precoce (la scurt timp după mese), condiţionată adeseori de calitatea şi cantitatea meselor. Durerea este difuză, cedează greu la alcaline şi antispastice, şi apare sporadic (la 1-3-7 zile), apoi dispare ca să reapară din nou, se īnsoţeşte de balonări, eructaţii, pirozis şa. Īn general nu are caracterele durerii ulceroase (ritmicitate, periodicitate).


Diagnosticul gastritelor este endoscopic şi morfologic
Aspectul endoscopic macroscopic se referă la localizare (antrală, fundică, difuză) şi la gradul inflamaţiei mucoasei gastrice: eritem, edem, şi friabilitatea mucoasei.
Cuantificarea histologică a inflamaţiei este obligatorie pentru diagnosticul de gastrită. Presupune biopsii din mai multe zone cu examinarea microscopică şi determinarea directă a infecţiei Hp (vezi infecţia Hp). Morfologic se menţionează prezenţa:
- Inflamaţiei care poate fi acută sau cronică
- Inflamaţia este quantificată īn 3 grade: uşoară, moderată şi masivă.
- Se menţionează:
 prezenţa atrofiei şi/sau a metaplaziei mucoasei gastrice
 prezenţa infecţiei Hp.
Tratament
Principii de tratament īn gastritele acute:
- regimul alimentar va fi hidric īn primele 2-3 zile, urmānd a fi diversificat ulterior, īn raport de starea bolnavului.
- medicaţia este simptomatică, avānd drept scop calmarea durerii, scăderea secreţie acide, reluarea toleranţei digestive, medicamente antiemetice, antisecretorii, vagolitice, antispatice, prokinetice, şa
- īn sindroamele de deshidratare se face rehidratarea parenterală sau orală (după reluarea toleranţei digestive) cu reechilibrare hidroelectrolitică şi volemică,
- eventual antibiotice īn toxiinfecţiile alimentare.
Īn gastritele cronice medicaţia este simptomatică: prokinetice, antisecretorii, pansamente gastrice şa +/- tratamentul infecţei Hp (vezi pagina ..)

 LUMBAGO
 INTINDERILE, ENTORSA, LUXATIE
 ASTMUL BRONSIC
 INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA
 PROBLEMELE VENOASE
 AFONIA, PIERDEREA VOCII, RAGUSEALA
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
 ASTIGMATISM, CATARACTA, MIOPIE, PRESBITISM, STRABISM
 INSUFICIENTA CARDIACA
 LEUCEMIA








Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol | Politica de confidentialitate
HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente