lenuparul creste in locurile stancoase, prin pasunile din regiunile muntoase fiind cunoscut si sub denumirile de archis, cetina, finior, jneapan, turei.

Fructele sale sunt frecvent folosite in medicina.

Contine ulei volatil format din: alfa-pinen, camfen, cadi-nen, 1-4 terpineol, alcooli seseviterpenici, betapinen, iuniper-ine, zahar invertit, grasimi, zaharoza, acizi: gliceric, glicolic, glucuronic, ascorbic, acetic, malic, formic, rasini.

Utilizare. Datorita continutului in ulei yolatil si in special terpineolului si iunenului are actiune diuretica, antiseptica a cailor urinare, stomahica, antispastica. Ca urmare a actiunii behice se utilizeaza in bronsite catarale. Intern se utilizeaza in bolile de rinichi si vezica urinara. In reumatism, guta, hidropizie, (retinerea apei in tesuturi si in ca­vitatile naturale are organismului), bronsite acute si cronice, tuse, balonari abdominale, anorexie.

Extern. In reumatism, lumbago, nevralgii diverse.

Intern se foloseste sub forma de infuzie - 2 lingurite fructe la 200 ml apa clocotita; se iau 3-4 linguri pe zi.

Extern: 10 g ulei ienupar in 100 ml alcool; se foloseste sub forma de frectie seara la culcare (reumatism, lumbago).

Frictiunea se mai poate prepara si astfel: o mana de fructe zdrobite se amesteca cu circa 100 ml alcool, iar dupa 3-4 zile se adauga un litru de otet din vin. Dupa o macerare de 6-7 zile se strecoara si se intrebuinteaza in stari febrile.