z8e384zs89ndt
Una
dintre caracteristicele ultimelor decenii, este cresterea alarmanta
si in ritm continuu a bolilor de nutritie. Se stie ca acestea se datoreaza
in principal tulburarilor metabolismului factorilor nutritivi. Aceste
dereglari recunosc cauze exogene, endogene si mixte. Cauzele exogene
isi au fara discutie importanta lor. Cauzele endogene sunt mult mai
importante. Anumiti factori ereditari, constitutionali, ca si o serie
de disfunctii endocrine, (hipofiza, tiroida, suprarenale, gonade), au
rasunet asupra metabolismului nutritiv al organismului. in ceea ce priveste
factorii micsti, acestia rezulta din coparticiparea factorilor exogeni
si endogeni. Se pare totusi ca dereglarile nutritive produse de factorii
exogeni, sunt foarte importante. Se stie ca, mai mult de jumatate din
factorii de mortalitate, se datoreaza bolilor cardiovasculare (la noi
46 % dintre cazuri). Alaturi de alti factori de risc: sedentarismul,
fumatul, stress-ul, si, in stransa corelatie cu acestia, alimentatia
nerationala si corolarul acesteia bolile de nutritie (obezitate, diabet,
dislipidemii) - contribuie la aceasta mortalitate crescuta. Astfel,
fata de o frecventa de 0,5 % inainte de al doilea razboi mondial,
astazi diabetul zaharat inregistreaza o frecventa de 4 - 8 %. Fata de
un diabetic cunoscut, exista 1-2
diabetici necunoscuti. Obezitatea, de asemenea, a crescut la 23,6 %
in mediu rural si 27,7 % in cel urban, in tara noastra. Un rol,
nu mai putin important, il detin dislipidemiile care inregistreaza o
frecventa de 14 % in tara noastra. Nu se poate ignora rolul alimentatiei
in geneza aterosclerozei, care prin complicatiile sale vasculare (infarct
miocardic, accidente vasculare cerebrale etc), ocupa primul loc in mortalitatea
generala. intre nivelul colesterolemiei si frecventa afectiunilor cardiovasculare
exista o relatie directa. Astfel, pentru fiecare reducere cu 1 % a colesterolemiei,
scade riscul bolii cardiace ischemice cu 2 %. Legaturile directe dintre
hipercolesterolemie si hiperlipoproteinemie sunt de asemenea cunoscute.
Toate acestea, dar si numeroase alte argumente, justifica importanta
alimentatiei in bolile de nutritie. Dieta in unele boli este singurul
remediu, in altele 50 % din eficacitatea Tratamentului este asigurata
de dieta si in aproape toate detine un rol foarte important. Desigur
ca nu toate bolile degenerative trebuie puse pe seama alimentatiei in
exclusivitate. Exista si o serie de factori ereditari, constitutionali
etc. Totusi, rolul determinant in numeroase boli si in special in cele
de nutritie, il detine neconcordanta dintre alimentele consumate, arderile
lor in organism si cheltuielile de energie, dar mai ales felul alimentatiei.
Un exemplu concludent: consumul de zahar a crescut in lume in cursul
ultimei generatii de 5 - 6 ori, iar consumul de grasimi a crescut in
dauna celui de cereale, de legume si fructe. Darconsumul
mare de grasimi, in special grasimile animale (care contin acizi grasi
saturati) si de dulciuri, duce la hiperlipidemie, deci la cresterea
lipidelor si colesterolului in sange, cu rol direct in geneza aterosclerozei.
Consumul peste masura de dulciuri si fainoase, favorizeaza si aparitia
diabetului zaharat.