Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
Medicina naturista si
 Ce si cum mancam
 Despre auxoni sau fermenti
 Distrugerea alimentelor prin incalzire
 Conservarea congelarea
 Cerealele
 Carnea
 Grasimile
 Ouale
 Produsele rafinate industrial
 Stimulenti
 Produsele lactate
 Mierea





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre Cruditati si alimente, incalire, fierbere

Cerealele







Au aportul caloric cel mai ridicat, datorita continuturi in glucide. Contin 11-13% proteine, aminoacizi esentiali, amidon in interiorul boabelor, celuloza in invelis, lipide in germenele bobului si in tarate. Uleiul de germene de cereale este bogat in vitamina E (tocoferol). Mineralele (P, K, Ca, Mg etc.) se gasesc in canitate mare in invelis si embrion. Desi fosforul se gaseste in cantitate mare in cereale, el se afla sub forma unor compusi cu acidul fitic care, impreuna cu Ca, Fe, Mg, dau saruri insolibile; in felul acesta, se impiedica absorbtia elementelor de care sunt legati si se favorizeaza eliminarea lor prin fecale.

Taratele si germenii de cereale contin tot complexul de vitamine B. Ele reglementeaza hidratarea, de ele depinde excitarea nervilor si a muschilor, structura corecta a sucurilor digestive, dau consistenta necesara scheletului, dintilor si mutchilor. Carbohidratii complecsi din cereale hranesc creierul si ajuta activitatea intelectuala. Borsul, preparat traditional romanesc, obtinut prin fermentarea taratelor de grau si a malaiului, are multe virtuti terapeutice. Dar, fiind un produs acid fermentat, se va folosi doar de catre bolnavii iesiti din criza. Ajuta in boli respiratorii cronice (bronsita, astm, sinuzita), tuberculoza, indigestie, voma, oboseala, alcoolism.


Pentru a mari digerabilitatea cerealelor, prajiti-le uscat (fara ulei), pana la galben-brun, inainte de a le gati. Astfel, cea mai mare parte a amidonului se transforma in zaharuri simple (usor de digerat). Deoarece au molecula mare si se digeri greu, se prefera gatirea lor. Prajirea sau fierberea echivaleaza cu o predigerare. Amidonul concentrat (din consum mare de cartofi prajiti, sticks-uri etc.) contine "acrilamida", care este o substanta cancerigena.

Cerealele nu trebuie consumate cu fructe acide, deoaece produc aciditate mare in organism.

Graul. Prin macinarea graului se inlatura tarata care contiie o cantitate redusa de proteine (12-14%), celuloza si vitamina B, (tiamina). Faina alba bogata in amidon este mai usor de digerat, dar este mai saraca in proteine (10-11%), minerale si vitamine decat faina neagra. Prin macinare se elimina 50-80% din vitamine si saruri minerale.

In urma experientelor, s-a constatat ca sobolanii hraniti numai cu faina alba mor dupa cateva saptamani, in timp ce faina integrala le mentine sanatatea.

Painea alba creste mai bine decat painea neagra, deoarece in tarate exista un ferment care distruge glutenul in cursul dospirii aluatului. Painea proaspata este mai greu digerata de sucurile digestive decat painea uscata, de aceea se recomanda consumarea painii uscate. Este recomandata painea graham, de secara, intermediara, in locul painii albe (saraca in vitamine, predispune la constipatie din lipsa de celuloza, dar digerabila) sau neagra (cu continut mare de acid fitic, multa celuloza iritanta pentru tubul digestiv). Cel mai valoros element este graul incoltit, care are mai multe vitamine decat graul obisnuit. Germenii de grau au 21-30% proteine, toata cantitatea de lipide si vitamina E din bobul de grau.



Secara. Contine Fe, Ca, azotoase, mai putine substante proteice si mai multa celuloza decat graul. Este fiuidifiant sangvin, antisclerotic, energetic. Se recomanda in constipatie. Painea de secara este foarte gustoasa. Secara se poate consuma incoltita, fiind foarte hranitoare.

Orzul. Este bogat in amilaza, are continut redus in proteine, contine minerale : P, Ca, Fe, K, Mg, hordeina (alcaloid), maltina. Se foloseste sub forma de fierturi (arpacas), la fabricarea maltului si a berii. Elena Nita Ibrian, autoarea cartii Terapia naturala, da in Revista AS din mai 1998 date comparative ale orzului fata de alte plante. Astfel, orzul contine de 250 ori mai multa vitamina A decat salata, de 25 ori mai mult potasiu decat banana, de 11 ori mai mult Ca decat laptele, de 11 ori mai mult Fe decat telina, de 7 ori mai multa vitamina C decat portocala, de 10 ori mai multa vitamina B, decat spanacul si de 23 ori mai multa biotina decat laptele. Este recomandata cura de orz verde inalt de 25-30 cm (inainte de spic). Taiat, imbibat cu apa si facut pasta, se introduce in storcator. Sucul obtinut fortifica organismul, da energie si vitalitate. Se fac cure de 3-4 saptamani, de 2 ori/an (toamna si primavara) cu 3-4 pahare/zi. Un adept mai vechi al sucului de orz sau ovaz verde este dr. Bircher Benner, care, in cartea Policlinica latiomiciliu, recomanda 200 ml suc de 3 ori/zi, baut inainte de masa. Pentru consum, se iau 50 ml suc care se dilueaza cu 150 ml apa, apa de tarate sau suc de mere. Este tonic al sistemului nervos si cardiac, reconstituent, drenor hepatic, digestiv, antidiareic si anticolitic, hipertensor.

Ovazul. Se foloseste decorticat, mai ales sub forma de fulgi. Contine mult amidon, fosfor, tiamina. Fulgii de ovaz sunt foarte usor de digerat. Dr. Ing. Brad Segal, in revista Magazin (februarie 1989), da o descriere succinta a ovazului. Acesta are o valoare energetica superioara graului si porumbului (377 cal/100 g), iar continutul in proteine mai ridicat (10%), cu un mai bun echilibru al acizilor esentiali. Contine multe grasimi (6-7% fata de 1,5-1,7% la grau si secara) bogate in acizi grasi nesaturati (in special linoleic) cu functii structurale unice. Nu contine vitaminele A si D, dar contine Bp B2, PP si E, bioantioxidanti (protectori), fitosteroli (ca vitamina D, cu rol anticolesterolic), fitohormoni (stimuli ai tiroidei), saruri minerale (370 mg K, doar 35 mg Na, 60 mg Ca, 120 mg Mg, 35 mg P, 4 mg Fe/100 g ovaz). Este recomandat in astenia musculara, nervoasa si psihica, in intoxicatiile uremice (diuretic), diabet, hepatita, constipatie, in alimentatia copiilor, stimuland cresterea; este stimulent al tiroidei (hipotiroidie), este recomandat impotriva sterilitatii si impotentei.

Porumbul. Contine Ca, P, Fe, vitaminele B, E, azotat. Proteinele sunt inferioare, deoarece le lipsesc unii aminoacizi esentiali. De aceea se asociaza cu proteine de clasa superioara, pentru a creste valoarea biologica (de exemplu mamaliga cu lapte). Nu contine gluten si de aceea nu poate fi folosit la panificatie. Contine multe lipide, de aceea se poate prepara un ulei care are multa vitamina E. J. Valnet spune ca uleiul contine acizi grasi nesaturati 90%, mononesaturati, polinesaturati, acid linoleic 50%, acizi saturati 10%. Porumbul este hranitor, moderator al tiroidei (hipertiroidie).

Orezul. Are 80% amidon, continut redus in substante azotoase si putin sodiu. Contine : vitaminele A, B, B2, B6 si minerale: Ca, P, Fe, K, Na, S, Mg, I, Zn, FI, CI. Prezenta celulozei in cantitate mica il face sa fie folosit in afectiuni intestinale, diaree. Prin decorticare, devine mai sarac in vitamine (in special tiamina). Este folosit industrial la fabricarea amidonului, grisului etc. Orezul crud este detoxifiant, hipoensor, diuretic, energetic. Meiul. Este nutritiv, revitalizant, echilibram nervos. Contine mult Si.






Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol | Politica de confidentialitate

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente