Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
Medicina naturista si
 Ce si cum mancam
 Despre auxoni sau fermenti
 Distrugerea alimentelor prin incalzire
 Conservarea congelarea
 Cerealele
 Carnea
 Grasimile
 Ouale
 Produsele rafinate industrial
 Stimulenti
 Produsele lactate
 Mierea





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre Cruditati si alimente, incalire, fierbere

Distrugerea alimentelor prin incalzire







In timpul fierberii, este distrusa vitamina C, care are sarcina principala de curatare a sangelui. Prin foc, alimentele sunt denaturate si dezagregate in fragmente mici care pot patrunde prin mucoasa intestinului. In acest caz, leucocitele se concentreaza in acest tesut pentru a distruge proteinele straine de organism. Lipsa leucocitelor in celelalte organe slabeste rezistenta organismului.

Daca se consuma alimente crude, nu se produce aceasta leucocitoza de digestie, din cauza ca ele contin fermenti. Daca incepem masa cu alimente crude, se pot adauga si cantitati mici de alimente fierte. Hrana omorata prin fierbere, ca si faina alba, produce constipatii, deoarece colonul se moleseste, se lungeste si devine o sursa de dezvoltare a germenilor patogeni. Ficatul si organele de excretie nu pot neutraliza si elimina toate toxinele formate si pe cele introduse zilnic in corp si astfel se produce degenerarea acestor organe. Am citit carti scrise de persoane care au obtinut vindecari in anumite boli renuntand la carne si consumand mai multe cruditati, alaturi de oua si lactate pregatite termic, sau au calit legumele cu ulei (si mai grav, presat la rece, care, avand legaturi polinesaturate, sufera transformari mai multe, se degradeaza mai mult). Dar acest beneficiu a fost mic, deoarece proteinele animale degradate si uleiul incins au lungit perioada de vindecare. in felul acesta, nu se pot obtine vindecari in boli foarte grave, cum ar fi cancerul, SIDA, neuropatiile, cand trebuie usurata la maxim munca de digestie a organismului, obtinand noi forte de vindecare. Yoghinii nu tin cont de aceste prevederi, dar ei practica exercitii de purificare, de eliminare de toxine.


Sunt necesare 3 substante de baza pentru mentinerea organismului uman si animal: grasimile, hidratii de C si proteinele. in dietetica conventionala din ultimii 40 de ani se preconiza ca fiecare meniu, pentru a fi echilibrat, sa contina 15% proteine, 55% glucide (hidrati de C) si 30% lipide (grasimi). Aceasta repartitie este insuficienta, deoarece e necesar sa se precizeze ce fel de proteine, glucide sau lipide trebuie consumate, pentru ca alimentele din fiecare categorie au efecte diferite asupra organismului, in functie de caracteristicile lor nutritionale. In procesele de prelucrare din organism:

-  grasimile se transforma in glicerina si acizi grasi;

-  hidratii de C se transforma in glucoza;

- proteinele se transforma in aminoacizi.

In final, in intestin ramane un amestec de glucoza, glicerina, acizi grasi si aminoacizi, pe langa vitamine si minerale care nu necesita transformari. Trec in sange, apa, ajung in celule, unde sunt utilizati (metabolizati) pentru a realiza diferite functiuni.

.    Grasimile sunt purtatoare de vitamine liposolubile (A, D, E,, F) spre deosebire de vitaminele hidrosolubile (solubile in apa: vitamina C). Acizii grasi din grasimi sunt saturati (nu reactioneaza cu alte substante chimice, nu formeaza noi combinatii - moarte) sau nesaturati (vii). La fabricatie, la fierbere, cele mai mari prejudicii le sufera grasimile si uleiurile. Grasimile animale si vegetale solidificate si uleiul incalzit oblitereaza arterele si provoaca hipertensiune arteriala, pe cand uleiul obtinut prin presare la rece le curata de depuneri.

.    Prin fierbere, sunt degradate chiar si amidonul si fructoza (se produce obezitate). Legumele si fructele fierte in apa devin acide, prin eliminarea sarurilor minerale in apa. Substantele organice vii (in special enzimele care sunt fermentii respiratori, catalizatori) sunt distruse. Numai in cazul in care peretele intestinal este prea inflamat, un aliment cu structura bruta poate irita sau provoca chiar o sangerare; in acest caz, trebuie folosite cu atentie legumele si fructele crude. Legumele trebuie preparate in abur sau apa foarte putina.

In caz de imbolnavire a rinichilor, uleiurile volatile si alte materii iritante care se gasesc in: ceapa, usturoi, ridichi, arpagic, ca si in majoritatea mirodeniilor pot irita tuburile fine ale rinichilor. Ele trebuie eliminate din regim.

Procentele ideale pentru 5 nutrienti esentiali de care are nevoie corpul sunt: glucoza (90%), aminoacizi (4-5%), minerale (3-4%), acizi grasi (1%), vitamine (sub 1%).

Fructele sunt singurele elemente care furnizeaza aceasta compozitie perfecta de nutrienti. Fructele contin in principal glucoza (necesara pentru functionarea sistemului nervos). Zilnic, creierul consuma 140 g glucoza si O2 (dr. Jorge D. Pamplona - Un nou stil de viata. Pofta buna). Pentru a patrunde in celule si a fi arsa ca sa produca energie, este nevoie de insulina produsa de pancreas. In celule, glucoza mai are nevoie de vitaminele B, pentru a se putea metaboliza. Consumul de zahar rafinat duce la consumarea propriilor rezerve de vitamina B.

Glucidele asigura mai mult de jumatate din energia necesara organismului omenesc in 24 h, fiind combustibil al efortului muscular. Ele sunt utilizate pentru mentinerea nivelului glicogenului in ficat si reinnoirea rezervei sale, precum si pentru mentinerea constanta a nivelului glucozei in sange. Pe langa rolul energetic, glucidele au si rol plastic, deoarece ele intra in compozitia celulelor si tesuturilor. La un efort intens, glucidele se epuizeaza repede, dar se pot regenera pe seama lipidelor din organism. Glucidele in exces se transforma in lipide (grasimi), care se depun in tesutul adipos, determinand obezitatea. Glucidele, indeosebi cele solubile, sunt detoxifianti ai organismului. Dimineata sa se consume fructe, ele ajutand la eliminarea toxinelor.

Ratia alimentara in raport cu varsta trebuie sa asigure un anumit numar de calorii. Dr. Ionel si Mihai Tugui, in cartea Alimentatia rationala si igienica a omului sanatos, dau urmatoarele valori necesare:

-    pentru copii 7-9 ani - 2100 cal;

-    pentru copii 10-12 ani - 2500 cal;

-    pentru copii 13-15 ani - 3000-3200 cal;

-    adolescenti 16-20 ani - 2800 cal (fete), 3800 cal (baieti);

-    adulti: in munca intelectuala - 3000 cal/24 h; in munci fizice grele - 4500 cal/24 h.

In general e necesara 1 cal/l h/l kg greutate corp. Dupa 25 de ani, aportul caloric trebuie sa scada. Intre 65 si 70 ani este de 2400 cal/zi la barbati si 2100 cal/zi la femei.

Sa tinem cont ca 1 g de proteine sau glucide elibereaza 4,1 cal, iar 1 g de lipide elibereaza 9,3 cal in concluzie, principalii furnizori energetici sunt: poteinele, glucidele si lipidele din alimentele ingerate. Un sfert din calorii intretin functiile viale (respiratie, circulatie, tonus muschi), restul reprezinta arderile tisulare (reactii in tesutui).

Din studiul primilor dinti fosilizati, rezulta ca primii oameni au consumat numai fructe.

Daca sunt recoltate inainte de coacere, fructele sunt acide, deoarece acizii organici nu au fost transformati in zaharuri. Se recomanda ca fructele sa fie consumate singure. Se pot asocia cu proteine slabe (lapte prins sau iaurt).

Pepenii galbeni (si chiar verzi) sunt foarte putrescibili. Ni exista nipi o digestie stomacala, singura digestie este in intestin. Daca se consuma cu alte alimente, produc fermentatii. Cel mai bine este sa se consume separat, eventual cu 1 h inainte de masa. Pot fi asociati cu miere, fructe dulci, cu proteine slabe ca laptele prins.

Cura de struguri sau de must este foarte sanatoasa. Bolile in care este strict interzisa cura de struguri: diabetul, afectiunile renale grave, hipertensiunea arteriala, retentia apei in tesuturi, colita de fermentatie, diareea cronica.

-    zilele 1-2 - 300-500 g/zi struguri;

-    zilele 3-4 - 600-700 g/zi.

Se mareste doza zilnic cu 200-250 g pana la 3-4 kg/zi ;imp de 2-6 saptamani, apoi se revine treptat la normal. Se fractioneaza in 3 parti cu 1,5 hinainte de masa.

Cura de must: ziua 1 - 250-300 ml. Se mareste zilnic cu 150-200 ml pana la 750-1000 ml/zi, timp de 2-3 saptamani, apoi se scade treptat. Se imparte in 3 parti care se beau cu 1,5-2 h inainte de masa.

Actiunea alcalinizanta a fructelor si legumelor se datoreaza acizilor organici (citric, tartric, malic) care sunt metabolizati in organism, iar sarurile rezultate (carbonati si bicarbonati de Ca si K) mentin alcalinitatea sangelui. Sarurile de K, prezente in fructe si legume in cantitate mai mare decat cele de Na, influenteaza pozitiv metabolismul apei in tesuturile corpului, permitand eliminarea surplusului de apasi, fiind diuretice, detoxifica.

Acizii grasi din fructe sunt neutralizati daca acestea sunt consumate pe stomacul gol.

Sucul de legume crude este o apa naturala care convine perfect nevoilor corpului. Se poate dilua cu apa distilata.

Sodiul organic din dovlecel este cel mai bun reconstituent pentru un ficat epuizat. Cand Na din ficat este epuizat, celulele acestui organ mor si se produce ciroza hepatica. De Na, K, Ca, corpul are cea mai mare nevoie.

Plante bogate in K: fasolea verde, care furnizeaza substantele alcaline necesare pancreasului si glandelor salivare (care constituie rezervoarele de K ale corpului).

Ca se gaseste in ramuri, radacini, tulpini. Animalele ierbivore au oase si muschi solizi datorita consumului de iarba. Elefantul isi dezvolta fildesii imensi cu proteina de Ca din frunze.

In caz de tulburari ale ficatului, se recomanda un post scurt cu supe de legume.

In caz de diabet, se recomanda un post scurt cu supe din legume nefainoase pasate (vegetale cu frunze si tulpina) si bogate in K: telina, patrunjel, dovlecel si fasole verde. Se sta la pat pentru ca ficatul si pancreasul sa nu fie incomodati de acizii rezultati in urma eforturilor fizice. Eliminarea zaharului din urina se face dupa 3-4 zile.

Dr. Bruker nu recomanda folosirea drojdiei vii in scopul administrarii de vitamine, pentru ca celulele vii ale drojdiei rezista sucurilor gastrice, parasind intestinul neschimbate, deci nu se ajunge la o utilizare a continutului ei de vitamine. Dar, din contra, alti terapeuti recomanda in anumite tratamente folosirea drojdiei de bere. Referitor la aceasta, dl Michel Montignac ofera in cartea sa de gastronomie nutritionala un tabel comparativ intre continutul drojdiei de bere si cel al germenilor de grau. Din tabel reiese ca drojdia de bere contine mai multe proteine decat germenii de grau, iar acestia, la randul lor, contin mai multe glucide, lipide si fibre. Drojdia contine mai mult K si Fe (dublu: 1800 mg K si 18 mg Fe fata de 850 mg K, respectiv 9 mg Fe), P (1700 mg fata de 1100 mg), Ca (100 mg fata de 70 mg), iar germenii contin ceva mai mult Mg (260 mg). Prin comparatie, drojdia este foarte bogata in vitamina B (B,: 10 mg, fata de 2 mg in germeni; B2: 5 mg fata de 0,7 mg; B5: 12 mg fata de 1,7 mg; B6: 4 mg, fata de 3 mg); este saraca in vitamina B]2 si bogata in vitamina PP (46 mg fata de 4,5 mg). Germenii au insa foarte mult acid folie (430 mg fata de 4 mg in drojdie) si vitamina E (21 mg fata de 0 mg in drojdie).

Substantele cele mai importante din cereale se distrug la temperaturi mai mari de 160 °C. La paine, in procesul coacerii se pierd auxoni. Cu toate acestea, painea integrala constituie, datorita compozitiei ideale a substantelor active din cereale, a instabilitatii relative la temperatura si a posibilitatii practice de folosire, cea mai importanta baza a unei alimentatii sanatoase, cu conditia ca o mica parte din cereale sa fie consumata zilnic, in stare proaspata, macinata, neincalzita, sub forma de terci din uruiala proaspata.

Painea consumata sa fie graham uscata sau, mai bine, din faina integrala, dospita la soare. Este bine sa se consume fara coaja.

La legumele si fructele fierte, la carnea si laptele incalzite, pierderea valorilor este mult mai mare si rezulta chiar produse daunatoare, ceea ce la painea integrala nu este cazul.

Prin transformarea hidratilor de C (amidonul si zaharurile) in cadrul metabolismului, se ajunge la produsele finale CO2 si H2O. Apa se elimina prin urina si transpiratie, iar CO2 sub forma de gaz, prin expiratie pulmonara. Daca metabolismul este normal, la descompunerea hidratilor de C nu raman deseuri de metabolism, adica substante greu de eliminat. Acelasi lucru este valabil si pentru grasimi, pentru ca si ele se compun din C-H si oxigen. Altfel se intampla cu proteinele care contin si atomi de azot. Proteinele isi pierd 2/3 din valoarea lor nutritiva prin fierbere. Ele produc multe reziduuri si acizi in urma metabo­lismului. Lipsa de enzime are ca urmare faptul ca mai mult de 3/4 din sarurile minerale se depun ca reziduuri. Proteinele animale nu pot fi descompuse pana la produsele finale si cauzeaza in intestin procese de putrefactie cu gaze rau mirositoare, cu compusi toxici care duc la auto-otravire (sulfitul de hidrogen, acidul fenilpropionic, indolul, scatolul, fenolul, alcoolul, acidul acetic etc). Produsele lor finale ce mai pot fi valorificate sunt acidul uric si ureea. "Moartea se afla in colon", afirma dr. Hecde in cartea sa. Proteina, ca substanta vie, este foarte sensibila la caldura. Viata omului se stinge la 43 °C (la temperatura la care proteina se denatureaza). Ratia zilnica de proteine este de 60-70 g. Prof. Wilska (Helsinki) a descoperit ca prin incalzirea colesterolului si a proteinelor animale se formeaza produse de degradare, toxice, pe care le-a numit mortamine. Din lapte, branza, unt, carne si peste incalzit au fost izolate peste 300 mortamine. Proteinele vegetale sunt mai usor digerabile. Se gasesc in nuci, germeni de grau, fulgi de ovaz, cereale, legume, soia.






Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol | Politica de confidentialitate

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente