Substantele minerale patrund in organism odata cu aerul, apa si hrana.

Organismul uman contine mai mult de 80 de micro- si macroelemente. Desi organismul are nevoie de cantitati mici de oligoelemente (zinc, mangan, fier, cupru, seleniu, crom, molibden), ele sunt indispensabile vietii. Acestea participa la toate procesele de schimb si sunt deosebit de importante pentru viata celulara. Insuficienta sau excesul catorva minerale produc degradarea starii psihice si a tonusului muscular, mai intai reactionand sistemul nervos central si periferic, apoi dezechilibrul care duce la boala se transmite si la alte sisteme, deoarece intre ele este o stransa interactiune. Unele minerale, cum ar fi calciul, magneziul, potasiul, sunt necesare in cantitati mai mari. Mineralele si oligoelementele participa impreuna in numeroase procese chimice din organism si au o actiune sinergica. Magneziul este indispensabil pentru buna functionare a sistemului nervos si muscular si are un rol important in procesul metabolic prin care glucoza sangvina se transforma in energie, impreuna, calciul si magneziul ajuta la functionarea normala a inimii si circulatiei.

Fierul este necesar in procesul de formare a globulelor rosii (hemoglobinei) si la producerea anumitor enzime. Cobaltul, la fel ca si fierul sunt indispensabile formarii globulelor rosii. Fara cupru, fierul nu poate fi inglobat in hemoglobina. in lipsa cromului, metabolismul glucidic este blocat. Iodul este absolut necesar pentru functionarea glandei tiroide, iar manganul este necesar pentru functionarea enzimelor digestive. Molibdenul isi aduce con­tributia la metabolismul glucidic si lipidic si, in acelasi timp, este un component important al enzimei care asigura utilizarea fierului. Potasiul reglementeaza echilibrul hidroelectrolitic al organismului, normalizeaza ritmul cardiac si contribuie la eliminarea metabolitilor inutili. Seleniul este un antioxidant important, incetineste imbatranirea tesuturilor si creste rezistenta organismului fata de aparitia tumorilor maligne. Zincul este indispensabil pentru buna functionare a sistemului imunitar al organismului. Intervine in mentinerea integritatii celulelor si este indispensabil pentru sinteza proteinelor.

Mineralele sunt deosebit de importante pentru viata celulara, structura proteinelor, activitatea fermentilor si hormonilor.

Aluminiul (Al)
Deficit: atonie, intarziere intelectuala, insomnie.

Argintul (Ag) este bactericid.

Arseniul: tonic si reconstituant. Ajuta respiratia, stimuleaza pofta de mancare, ajuta in
dermatoze, sifilis, artrite, oboseala. Se gaseste in: germeni de grau, orez, usturoi, varza,
spanac, morcov, cartof, mar etc.

Are un efect iritant asupra maduvei osoase (cresterea reticulocitelor si eritroblastilor),
accelereaza metabolismul glucidic.

Aur (Au): antiinfectios si antiinflamator.

Borul (B) (3-5 mg) regleaza somnul; se gaseste in fructe la inceputul cresterii lor (dupa legare) si apoi descreste. Contin bor in special merele si strugurii, nucile, legumele crude, algele. Laptele de femeie contine 80 ^g/l, cel de vaca 200 /*g/l, ouale 0,8 /ug/100 g in galbenus si 14 in albus. Stimuleaza sinteza si metabolismul glucidelor, proteinelcr si acizilor nucleici, migratia glucidelor, absorbtia azotului, potasiului, Mg si Ca. Este important in oase. Borul este antrenat in echilibrul fosforic.

Bromul (Br) se afla in: sparanghel, morcov, telina, agrise, ragi, mure - calmant: sedativ nervos. Se foloseste in insomnii. Se gaseste in: mar, singure, fragi, pepeni galbeni, usturoi, sparanghel, morcov, telina, varza, ceapa, praz, ridichi, rosie. Participa in reglarea activitatii nervoase superioare.

Calciul (Ca) (necesar 800-840 mg/zi) - se afla in: susan (783 ng/100 g), soia (260mg/100 g), migdale (250 mg/100 g cenusa), alune (245 mg/100 g), caina (212 mg), smochine uscate (190 mg), fasole boabe (180 mg), branza vaci (165 mg), galbenus (145 mg), lapte vaca (125 mg), nuci (89 mg), smantana (80 mg), castane (71 mg), fasole verde (65 mg), mazare (61 mg), macese (60 mg), oua (58 mg), coacize negre (56 mg), smochine proaspete (54 mg), telina (53 mg), patrunjel radacina, hiian, urzica, spanac (126 mg), varza alba (50 mg), gulii, nalba, sparanghel (20 mg), porocale (44 mg), mure (41 mg), morcovi (40 mg), lamai (40 mg), zmeura (40 mg), fragi porumb, ienupar, mandarine (28 mg), capsune (26 mg), coacaze rosii (25 mg), castra/eti (23 mg), visine (22 mg), cirese (18 mg), grape fruit (17 mg), pere (17 mg), prune (13 mg), piersici (12 mg), banane (11 mg), carne (10 mg), mere (8-10 mg), cartofi (9 mg), ciuperci (3 mg), cresonul-izvoarelor (200 mg), cicoare (100 mg), fulgi ovaz(70 mg), andive (68 mg), orez (10 mg), cod (24 mg).

Calciul este regele bioelementelor. Oamenii de stiinta au aportat ca mai mult de 157 de boli degenerative (osteoporoza, alergia, cancerul, bolile de inima, fibromialgia, crampele musculare, boala Alzheimer, colesterolul ridicat, guta, diabetul, hipertensiunea, bolile cronice, artrita, eczema, lupusul, durerea de cap, hernia liatala etc.) sunt cauzate de un deficit de calciu si un nivel crescut al aciditatii. Acest boelement ajuta sa se mentina circulatia sangelui cu un pH de 7-7,5.

Produsele lactate acide favorizeaza absorbtia Ca. Lactoza(dizaharidul din lapte) favori­zeaza absorbtia digestiva a Ca (absorbtia Ca e de 2-5 ori mai mare). Painea graham si cea integrala sunt bogate in, fosfor fitic care scade absorbtia Ca din intestin si a Fe. Nu se consuma lapte cu paine graham.

Painea alba trebuie asociata cu tiamina (B,) si Fe, evitand isocierile cu orez glasat, paste fainoase, produse zaharoase etc.

Uleiul, untura de pasare sau de porc, in care predomina acidul oleic si alti acizi poline-saturati, se digera mai usor decat grasimea de ovine sau bovine, care contine acizi grasi saturati si mai ales acid stearic (cresc colesterolul si scad absorbtia Ca). Grasimile cu punct de topire scazut, margarina, uleiul, favorizeaza absorbtia intestinala a Ca. Alimentatia bogata in proteine si sare duce la lipsa de Ca. In acest caz, se formeaza acid uric si acid lactic. Pentru eliminarea acizilor este folosit Ca. Osteoporoza este o consecinta a lipsei acestuia. Ca mentine echilibrul acido-bazic.

Stevia, spanacul, loboda, pudra de cacao, ciocolata contin mult acid oxalic. Desi contin Ca mai mult decat P, acest Ca nu se absoarbe si, datorita faptului ca au oxalati solubili de K si Na, formeaza cu Ca un oxalat solubil si neabsorbabil. Cand cantitatea de acid oxalic/ Ca este mai mare de 2,25 mg se insolubilizeaza o mare parte din Ca. Preparatele din cacao contin acid oxalic. Bicarbonatul de Na decalcifiaza. Produsele carbonatate elimina Ca.

Potasiul ajuta la fixarea Ca. Sa se consume mere, care contin K.

Fasolea boabe, semintele, bogate in acid fitic, dubleaza pierderea de Ca prin fecale. Sunt favorabili asimilarii: raportul Ca/P = (0,5-2), Cu, vitamina C, Si, soarele, vitamina D2, FI, Mg. Sunt defavorabile : insuficienta biliara, acidul fitic, acidul oxalic, tulburari digestive. Ca regleaza echilibrul sistemului nervos si ajuta sistemul vagosimpatic sa functioneze bine. Are influenta asupra oaselor, tendoanelor, nucleelor celulare, echi­librului sangvin si humoral. Este recomandat in caz de oboseala, afectiuni pulmonare, adenite, stari nervoase, hemoragii.

Calciul ajuta la sanatatea oaselor si a danturii si la absorbtia fierului. Este indispensabil bunei functionari a sistemului nervos si transmiterii impulsurilor nervoase. Calciul este folositor in fenomenele de excitatie si stimulare a nervilor si muschilor (contractia este mare cand Ca este putin). Pentru inima; antispasmodic asupra muschilor netezi (ca si adrenalina); diuretic ; antiacid, coagulant, antialergic, antiinflamator. In caz de astm, calciul va ajuta la relaxarea muschilor din jurul ramurilor bronhice. Ionii de calciu sunt intermediari esentiali in conexiunea dintre activitatea electrica a celulelor si producerea de neurotransmitatori. Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca este o legatura intre deficitul de calciu si cancer si calciul poate fi cheia intelegerii cancerului. Un numar important de procese metabolice sunt influentate de micile schimbari in concentratia ionilor de calciu extracelulari. Acestea includ: excitabilitatea functionarii nervilor si transmisia neurala; secretia proteinelor si hormonilor etc. In celule; cuplarea dintre celulele excitate si celulele influentate; proliferarea celulara; coagularea sangelui; mentinerea stabilitatii si permeabilitatii membranelor celulare ; modularea activitatii, in special a acelor enzime implicate in glicogenoliza; mineralizarea in refacerea oaselor. In 1982, Rodolfo R. Linas a explicat cum un curent de ioni de calciu impulsioneaza trecerea semnalelor de la o celula nervoasa la alta. In 1986, alti cercetatori au aratat ca imbogatirea in ioni de calciu este indispensabila pentru proliferarea celulara. In cartea Home Remedies from Amish Country am citit despre Coral Calcium care are la baza calciul preluat din recifele de corali de pe o insula (Sango Coral) din Okinawa de pe coasta Japoniei. in acea insula, multi oameni sunt trecuti de 100 ani (38%). Cercetatorii au descoperit ca longe­vitatea si sanatatea locuitorilor insulei se datora apei de baut aflate intr-o zona unde se gaseau recife de Sango Coral. Sango Coral are compozitia identica cu cea a scheletului uman. Cu el s-a preparat "Coral Calcium Plus" (firma Vision For Life, Millersburg, Ohio, SUA) care luat cu apa devine calciu ionic si e absorbit 100% de celulele corpului, spre deosebire de alte forme de calciu. Preparatul mai contine 70 de minerale in forma lor naturala.

Deficit: rahitism, osteoporoza, carii dentare, bazin mic si diform, la fete nu se elimina bine toxinele, cresterea excitabilitatii neuromusculare si tetanie, amorteala sau furnicaturi in membre (calciul ajuta la transmiterea influxurilor nervoase), carcei, dereglari de ciclu menstrual, melancolie, apatie, irascibilitate, depresie, dureri de cap, insomnie, senzatie de lipsa de aer nemotivata, vindecare lenta a ranilor, tulburari de dinamica sexuala, scaderea potentei la barbati sau frigiditate la femei.

Exces : mai mult de 2000 mg Ca sintetic/zi: greata, varsaturi, disparitia poftei de mancare, dureri de cap si musculare, uscarea gurii si a nasului, constipatie, pietre la rinichi, scaderea ritmului^ cardiac. O hipercalcemie pe termen lung poate provoca insuficienta renala.

Clorul (CI) - coacaze negre (15 mg), cirese, salata salbatica, sare - dezinfectant.

Intra in componenta sucului gastric cu rol in prelucrarea alimentelor. Clorul se afla in cantitate mai mare in speciile marine (crustacee, pesti). Fiind asociat cu Na si K are rol in asigurarea osmolaritatii, reglarea pH-ului, formarea HC1 gastric.

Deficit: pierderea parului si a dintilor, slabire musculara, iar la copii tulburari de crestere. C. Parhon semnaleaza scaderea CI cerebral sub influenta tratamentului tiroidian.

Cobaltul (Co) - in piersici, prune, varza, spanac, linte, mazare, alge, viscere, carne, oua, lapte. Este vasodilatator. Intra in compozitia vitaminei B12 si este activator al unor enzime. Co participa la buna functionare a globulelor rosii. Se gaseste in caise (0,032 mg/100 g), pere (0,018 mg), cirese (0,005 mg), snochine (0,02 mg), nuca (0,005 mg), visine (0,004 mg), salata salbatica etc. (Conf. dr. vlihaescu Grigore - Fructele in alimentatie, bioenergie si cosmetica).

Este un element simpatico-reglator, folosit in afectimi spastice digestive, spasme si blocaje vasculare (arterite). Co intra in alcatuirea unoi fermenti si hormoni.

Deficit: sensibilitate la pneumonie si orice infectie, anxirtate, palpitatii, pericol in functia muschiului cardiac, anemie (mai ales la cei care tin strict regim vegetarian de lunga durata).

Co e important in ficat.

Alimentatia obisnuita ofera 5-7 /ig Co. Excesul de Co produce fenomene toxice. Co este necesar in anemii, dureri: anghina, coronariK, arterite, sciatica, nevrite.

Crom (Cr) - (necesar 200-400 ug) neasimilat favorizeaza ateroscleroza. Se gaseste in: cereale nedecorticate, legume, ciuperci, ficat, drojdie de bere, germeni de cereale, fructe proaspete, fructe in coaja. Favorizeaza biosinteza acizilor grasi hepatici. Amelioreaza metabolismul glucidic si combate hiperhsulinimismul. Aportul sau este esential la obezi si diabetici.

Produsele cu crom ajuta la scaderea in greutate, corecteaza diabetul aflat in faza incipienta, bolile vasculare (ateroscleroza, tromboflebita, varice), /alori crescute ale colesterolului.

Deficit: iritabilitate, astenie, depresii.

Cuprul (Cu) - (necesar 2 mg): nuci, (0,80 mg/100 g) alune (0,72 mg/100 g), piersici (0,50 mg), zmeura (0,21 mg), grau, sfecla, ceapa, spanac, afine (0,18 mg), mure (0,18 mg), capsune (0,17 mg), lamai (0,15 mg), portocale (0,15 mg), coacaze negre (0,14 mg), gutui (0,13 mg), cirese (0,10 mg), mere (0,10 mg), pere (0,10 mg), struguri, polen, morcov, patrunjel, pastarnac, telina, cartof, tomate, loboda, andive, cicoare, fasole, vinete, alune, castane, salata salbatica.

Cuprul este necesar in procesele de generare a energiei in celula. Impreuna cu zincul intra in structura tesutului fermentului antioxidant si al unei proteine antioxidante a plasmei sangelui, care reprezinta un purtator al acestui metal. Cuprul poseda proprietati antiseptice (probabil pe baza actiunii antioxidante). Regleaza schimbul catecolaminelor, a serotoninei, a tirozinei, a melaninei, contribuie la cresterea activitatii insulinei si la o utilizare deplina a hidratilor de carbon. Participa la formarea structurii proteinelor din tesutul conjunctiv, colagen si elastina, acestea fiind componente structurale ale tesutului osos, cartilaginos, ale pielii, ale plamanilor, ale vaselor de sange.

Ajuta tiroida, e antiinfectios. Are rol in metabolismul glucidelor si in formarea clorofilei. Participa la formarea hemoglobinei si a globulelor rosii, inlesnind absorbtia Fe. Este constituent al unor metaloenzime si participa la sinteza fosfolipidelor. Influenteaza circulatia si transformarile fierului in organism. Este antiinflamator (in reumatisme inflamatorii, artroza). Cu vitamina C, este eficient la gripa.

Cuprul participa in transportul oxigenului alaturi de fier ca un constituent al unor proteine. Rolul cel mai important revine in hematopoieza, scade numarul celulelor rosii.

Deficit: formarea anevrismului aortei si al vaselor creierului, demineralizarea tesutului osos, anemie, lipsa poftei de mancare, intarzierea cresterii, acnee, osteoporoza etc.

Surse : viscere mai ales de vitel si oaie (inima, ficat, rinichi, splina) cereale, legume verzi, fructe uscate, nuci, struguri, moluste.

Fierul (Fe) - in general, sunt necesare 8 mg pentru femei care au trecut de menopauza si pentru barbati. Femeile gravide au nevoie de 27 mg.

(necesar 18 mg); se gaseste in: varza (30 mg), tomate (25 mg), urzici, macris, sparanghel, cicoare, fasole boabe (6,6 mg), fulgi de ovaz (6 mg), patrunjel-radacina (6 mg), alune (4,5 mg), migdale (4,4 mg), mazare (4,7 mg), smochine uscate (3,5 mg), spanac (3 mg) prune uscate (2,9 mg), seminte de dovleac (2,7 mg), nuca (2,1 mg), macese (2 mg) ridichi (2 mg), salata (2 mg), castane (1,7 mg), arpacas de orz (1,6 mg), sfecla rosie (1,5 mg), orez decorticat (1,3 mg), pastarnac(l,3mg), piersici (1,3 mg), hrean (1,2 mg) coacaze negre (0,92-4,7 mg), gutui (0,90 mg), afine (0,85 mg), mure (0,85 mg), zmeura, fragi (1 mg), capsune (0,71 mg), caise (0,62 mg), smochine proaspete (0,60 mg), banane (0,55 mg), corcoduse, visine (0,52 mg), prune (0,5 mg), portocale (0,50 mg), lamai (0,45 mg), cirese (0,45 mg), pere (0,4 mg), mere (0,35 mg), carne, alga spirulina, linte caise, struguri, stafide, polen, galbenus de ou (doua galbenusuri asigurand necesarul zilnic), ciuperci, cacao.

Este component al hemoglobinei care transporta oxigenul si intra in compozitia enzimelor de oxidoreducere din lantul respirator. Se utilizeaza in tratamentul anemiilor. Nu se va asocia painea alba cu orez glasat, paste fainoase, produse zaharoase. Se asociaza cu alimente bogate in tiamina si Fe. Fe este necesar pentru un bun nivel imunologic. Vitamina C ajuta la asimilarea Fe.

Consumarea de cantitati mari de proteine animale poate produce anemie prin intoxicarea colonului (care are ca rezultat o diminuare a asimilarii). De asemenea, trebuie evitat consumul mare de cafea, ceai negru, aspirina, medicamente cu cortizon care pot micsora asimilarea fierului.

Deficitul duce la: anemie, oboseala, paloare, inapetenta, iritabilitate, slabiciune, respiratie scurta, dureri de cap (mai ales la frunte), ameteala. Organismul isi ia Fe mai ales din cereale nedecorticate, legume uscate (mai ales linte), fructe uscate etc. Pentru a putea fi asimilat are nevoie de Ca. Poate duce la aclorhidrie sau hipoclorhidrie gastrica, atrofia mucoasei bucale si aparitia de leziuni, dureri la inghitire, glosita, modificari epiteliale, unghii fragile, fara luciu (lipsa de Fe + Si afecteaza rezistenta unghiilor), limba dure­roasa, senzatie de lipsa de aer, palpitatii, tulburari de ciclu menstrual.

Supraincarcari cu Fe: hemocromatoza (leziune congenitala rara) cu depunere de pigmenti de Fe pe tegumente si viscere; ciroza hepatica; fibroza pancreatica cu diabet; tahi­cardie ; risc de artrita prin depunerea Fe in articulatii, sterilitate, impotenta. Un tratament mai lung de o saptamana cu Fe sa se faca sub supraveghere medicala. Suplimente nutritionale cu Fe :

-    "Uleiul de catina" produs de Hofigal, Bucuresti;

-    "Fier biologic", o combinatie de alge marine, ginseng si macese. Este produs de Laboratoarele Medica.

Fluorul (F) - (necesar 1-2 mg), se gaseste in: coacaze negre (0,15 mg), mere (0,13 mg), nuci (0,090 mg), grape fruit (0,024 mg), pere (0,022 mg), capsune, cirese (0,018 mg), visine (0,012 mg), sparanghel, organe, peste, varza, ceai, apa tratata cu fluor, lapte, galbenus.

Intervine in activitatea unor enzime, ajuta la depozitarea Ca in oase si dinti, in patologia osteo-articulara si cartilaginoasa.

Deficit: carii dentare, laxitate ligamente.

In cantitate mare este toxic. Este inhibitor al metabolismului glucidic, al formarii acetileolinei si al beta-oxidarii acizilor grasi. La cantitati mari de fluor apar fluoroza dintilor, hemoragii gastrointestinale, nefrita, tulburari hepatice.

Fosforul (P) - (necesar 800-1200 mg); se afla in: migdale (450 mg), nuci (439 mg), alune (355 mg), catina (198 mg), castane (90-194 mg), smochine uscate (105 mg), patrunjel--radacina, mazare, pastarnac, conopida, fasole verde, varza, cicoare, sparanghel, urzici, cereale, usturoi, telina, morcov, ceapa, papadie, polen, zmeura (44 mg), caise (36 mg), coacaze negre (34 mg), coacaze rosii (32 mg), smochine proaspete (32 mg), banane (29 mg), cirese (25-31 mg), fragi (27 mg), macese (I5 mg), visine (25 mg), mure (24 mg), corcoduse, prune (23 mg), portocale (23 mg), tapsune (23 mg), afine (13 mg), germeni de grau, praz, rosii, struguri, polen. Influenteazavitamina D si Ca si mecanismele lor. Participa la formarea osoasa si sangvina. Are influenla in functionarea paratiroidelor. Controleaza functionarea sexuala, nervoasa si intelectuala.


Deficit: astenie, oboseala musculara, demineralizare, afectiuni osoase, sindroame nervoase, tulburari paratiroide, spasmofilie, deficienta cardiaca.

E cunoscuta tendinta plantelor de a concentra fosforul in seminte si calciul in frunze. Fosforul se afla sub forma de acid citic. Concentratia acestuia in coaja si in embrion este de 10-20 ori mai mare decat in miez. Cu cat continutul produselor alimentare e mai ridicat in acid fitic (de exemplu, painea graham), cu atat e mai crescuta actiunea de insolubilizare si de extragere a Ca si a Fe de la absorbtie Este tampon acid-baza, ajuta la formarea glicogenului hepatic.

Ajuta in marirea energiei nervoase, intelectuale, sexuale. El participa la metabolismul glucidelor, grasimilor si la transportul de energie. Intra in compozitia oaselor si a dintilor. Este unul din constituentii acizilor nucleici implicati in sinteza proteinelor si in transmi­terea caracterelor ereditare. P se afla in fiecare tesut. Este trofic al oaselor. Fosforul, ca si Fe, nu va putea fi folosit in organism decat cu ajutorul calciului. In aceasta combinatie, fosforul ajuta la constructia intregului organism. Este folosit de muschi si nervi in mod deosebit. Are rol in folosirea de catre organism a hidratilor de carbon. Absorbtia P este impiedicata de cantitati excesive de Ca cu care formeaza combinatii insolubile pierdute prin fecale si este favorizata de grasimi. Ca si P, din punct de vedere cantitativ, ocupa primul loc in ierarhia mineralelor, deoarece reprezinta 70% din masa minerala a organismului.

Are rol plastic, intrand in structurarea acizilor nucleici, fosfolipidelor, a compusilor minerali ai osului etc. si dinamic: in metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor, sisteme enzimatice si tampon etc, deci intervine in toate functiunile organismului.

Germaniu (Ge) - se gaseste in ciuperci, usturoi, planta "napraznic".

Este un oligoelement cu rol in stimularea oxigenarii celulare, o molecula de germaniu transportand sase molecule de oxigen. Activeaza sistemul imunitar, neutralizeaza efectul periculos al radicalilor liberi, astfel ajutand la vindecarea formatiunilor tumorale.

Iodul (I) - (necesar 0,13-0,14 mg/zi); se gaseste in: apa, cartofi, mazare, ciuperci, laptuci, usturoi, ceapa, spanac, varza, morcov, ridiche, rosie, sparanghel, revent, agrise (0,8020 mg), banane, cirese (0,35 mg), visine (0,38 mg), para (0,0050 mg), capsune (0,0030 mg), strugure, toate produsele oceanului, untura de peste, alge, galbenus, cresonul-izvoarelor (15-45 mg), fragi, sare de mare, peste de mare si oceanic (nu si de apa dulce), fasole verde.

El regleaza functiile glandei tiroide, calmeaza sistemul nervos si stimuleaza gandirea. Previne depozitarea colesterolului in artere.

Deficit: tiroida, gusa, scaderea ritmului metabolic, obezitate. Este antisclerotic, hipotensor, antitoxic, bactericid, fungicid (contra ciupercilor), amebicid (contra protozoarelor). Cantitati mari duc la: guturai, ameteli, dureri cap, hipertrofia glandelor submaxilare, tulburari de crestere, tulburari psihice, slabirea parului si unghiilor.

Exces : firea devine mai iute, pornita pe cearta, nerabdatoare. Se gaseste in special in apa, plante marine (laminaria).

Necesar: 0,10 mg/zi la adult si 0,15 mg/zi la adolescenti si gravide.

Litiul (Li) - in echilibrul psihic. Se foloseste si in tulburari ale functiilor eliminatorii: guta, uree.

Magneziul (Mg) - (necesar 0,32 g); se afla in: smochine, lapte, oua, crustacee, soia, leguminoase, paine integrala, cacao, varza alba, praz, urzici, salata salbatica, hrean, patrunjel, grau, ovaz, orz, porumb, spanac, cartofi, sfecla, migdale (255 mg), alune (150 mg), nuci (132 mg), castane (40-83 mg), catina (30 mg), coacaze rosii (32 mg), coacaze negre (17-30 mg), polen, zmeura (24-30 mg), macese (30 mg), mure (26 mg), visine (22 mg), capsune (14 mg), cirese (15 mg), prune (13 mg), lamai (13 mg), grape fruit (12 mg), afine (10 mg), fragi si porumbi (11 mg), caise (10 mg), pere (10 mg), piersici (10 mg). Magneziul este un component de structura al fermentilor (sunt injur de 300), influentand procesele energetice in toate organele si tesuturile, care pentru o buna functionare au nevoie de energie (inima, sistemul nervos, muschii). Magneziul este cardioprotector, ajutand inima in caz de infarct miocardic, imbunatatind oxigenarea miocardului, limitand zona de lezare, avand rol important in activitatea celulelor musculare si in stimularea circulatiei sangvine. Simultan, magneziul manifesta o actiune de dilatare a vaselor si contribuie la reducerea presiunii arteriale. Reglementeaza contractia musculara. Este un reechilibrant nervos, prevenind efectele perverse ale stresului. Se asimileaza mai bine cand este asociat cu vitamina Bg (deci sa se consume cereale integrale sau 1-3 linguri/zi tarate de grau).

Ajuta in diabetul zaharat prevenind complicatiile vasculare, iar in combinatie cu zincul, cromul, seleniul, imbunatateste functia celulelor beta, ale tesutului pancreatic. In bolile organelor respiratorii, ajuta la dilatarea bronhiilor si la disparitia bronhospasmului. Magneziul influenteaza pozitiv aparatul de reproducere si inlatura simptomele negative din perioada menopauzei. La femeile gravide, magneziul previne insuficienta dezvoltare a fatului (impreuna cu acidul folie si pantotenic) sau pierderea sarcinii. Activeaza diferite enzime participand la metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor, actioneaza asupra sistemului nervos (0,05-0,06 g/1000 ml - efect de deprimare; 0,1-0,2 g/ 1000 ml - efect de anestezie). Ajuta la utilizarea vitaminelor C, E, B. Pe cale digestiva, este purgativ. Favorizeaza eliminarea fierii din vezica biliara in intestin. Magneziul ajuta la fixarea Ca, in lupta contra cancerului, este necesar pentru oase si dinti.

Deficit: hiperiritabilitate neuromusculara, spasmofilie, tromboze, tulburari de ritm cardiac, mai ales la diabetici, convulsii, decalcificare prin pierderea secretiilor gastrice si intestinale (fistule, steatoree), in alcoolism, ciroza hepatica, hipofunctie paratiroidiana, tetanie mai grava decat la Ca, dureri de cap, ameteli, tremuraturi, furnicaturi sau amorteli ale membrelor, carcei, scaderea tensiunii arteriale, fragilitate a unghiilor, a parului si a dintilor, reactii alergice frecvente, senzatie de lipsa de aer, insomnie, scadere a rezis­tentei la infectii, agravare a reumatismului degenerativ, stari depresive sau isterice, teama, lipsa de apetit, oboseala, hipoglicemie, sindrom premenstrual. Consumul de carne multa si de alcool (chiar si in cantitati mici) poate duce la deficit de Mg.

Hipermagnezemia tulbura metabolismul Ca, producand scaderea excitabilitatii neuromusculare, pierderea reflexelor, somnolenta si chiar anestezie.

Manganul (Mn) - (necesar 3-9 mg); se gaseste in: cereale, varza, {elina, morcov, ceapa, papadie, polen, alune (4,2 mg), afine (3,5 mg), castane (1,5 mg), nuci (1,3 mg), banane (0,7 mg), coacaze negre (0,6 mg), coacaze rosii (0,5 mg), prune (0,14 mg), germeni de soia, patrunjel, pastarnac, praz, cartof, spanac, loboda, andive, cicoare, vinete, mere, pere, prune, cirese, visine, castane, masline, lamaie, cresonul-izvoarelor. Ajuta functiile hepatice si renale, stimuleaza activitatea unor enzime, participa la sinteti­zarea unor vitamine, proteine, lipide, glucide, participa la utilizarea biotinei, tiaminei, vitaminei C si colinei, ajuta activitatea sistemului nervos central, contribuie la formarea ureei si a sangelui (globulelor rosii), a laptelui, precum si la mentinerea ritmului de producere a hormonilor sexuali, accelereaza arderile, ajuta in reumatism, ajuta la formarea de antitoxine, fixeaza Ca, mineralele. Impreuna cu Cu, ajuta in astm, coriza. Ajuta in migrena insotita de tulburari digestive, oculare si ce origine hepatica; in hiper- si hipotensiune, urticarie, eczeme alergice, dureri articulare artritice, dismenoree, distiroidii, oboseala.


Deficit: contribuie la intarzierea cresterii copiilor, la aparitia surditatii si a orbirii, a zgomotelor in urechi, slabirea tendoanelor, imbatranire precoce, suferinta sistemului nervos central.

Exces: intoxicatii.

Molibdenul (Mo) - are rol in metabolismul azotului, influenteaza biosinteza. Intra in constitutia a doua enzime participante la oxidarea grasimilor si mobilizarea Fe din rezervele hepatice, catabolismul acizilor nucleici. Mo previne formarea cariilor dentare. Excesul de Mo conduce la o deficienta de Cu, produce anemii, diaree, scaderea ritmului de crestere la copii. Se gaseste in unele cereale, fasole, mazare, carne (rinichi). In fructe se gaseste in cantitati foarte mici.

Necesar: 0,2 mg/zi. Are rol in hematopoeza.

Deficit: carii dentare, anemie hipocroma a gravidelor. Nu sunt semnalate carente de Mo la om.

Nichelul (Ni) - se gaseste in: morcov, creson, spanac, fasole, ceapa, rosie, struguri etc. Stimuleaza pancreasul. Ajuta in diabet. Se presupune ca Ni ar favoriza hematopoeza, elasticitatea fibrelor de miozina si ar inhiba activitatea ATP a miozinei.

Potasiul (K) - (necesar 3,2 g); se gaseste in: castane (1100 mg), patrunjel-radacina, spanac, cartofi, conopida, fasole, urzici, sparanghel, podbal, cicoare, hrean, coada--calului, pir, ardei iute, varza alba, grau, orez, smochine iscate (840 mg), migdale (700 mg), alune (600 mg), nuci (575 mg), struguri (must), pere, castane (410 mg), banane (370 mg), caise (320 mg), coacaze negre (260-872 mg), cirese (259 mg), coacaze rosii (244 mg), smochine proaspete (240 mg), curmale, piersici, macese (220 mg), mure (208 mg), mandarine (190 mg), grape fruit (170 mg), gutui (185 mg), prune (167 mg), catina (165 mg), capsune (161 mg), lamai (149 mg), mere (130 mg), pere (122 mg), polen, miere, otet de mere (asociaza K cu minerale : P, CI, Na, Mg, Ca, S, Fe, FI, Si si microelemente), rosii, leguminoase, ciuperci, prune uscate, lapte, cafea, ceai, ciocolata, drojdie de bere. Are rol esential in formarea calitatii fructelor (culoare, gust, aroma, rezistenta la pastrare). Este macroelementul cel mai bine reprezentat in toate speciile de fructe. Participa la metabolismul glucidelor si protidelor, activeaza unele enzime, contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic. Impreuna cu Na, participa la reglarea apei in organism. Sporirea cantitatii de Na prin consum de sare duce la scaderea cantitatii de K din interiorul celulelor, deoarece in interiorul celulelor cantitatea de lichid este reglata de K, iar in exteriorul acestora, de Na. Este tonic cardiac, muscular, ajuta suprarenalele, intervine in alimentarea creierului cu O2; el regleaza si activitatea unor hormoni: insulina, adrenalina. Are influenta asupra muschilor; in concentratii mici este excitant, in concentratii mari este inhibitoriu, ducand la paralizii. Influenteaza conductibilitatea si contractibilitatea miocardului; transmiterea influxului nervos la locul de unire nerv-muschi; asupra sistemului nervos vegetativ - excitare a nervilor parasimpatici. Keste pentru tesuturile moi ceea ce este Ca pentru tesuturile tari ale corpului. K controleaza folosirea Ca in organism.

Regleaza permeabilitatea celulara. Grabeste refacerea tesuturilor traumatizate: arsuri, interventii chirurgicale etc. Se recomanda sa se ia in hipertensiune, enterite acute, diabet de tip II si in tulburari cardiace sau vasculare date de aport marit de sare.

Deficitul de K duce la: oboseli musculare, reumatism, scaderea memoriei, sensibilitate la raceala (maini si picioare reci), calozitati pe talpi si bataturi, constipatie, lipsa de pofta de mancare, mancarimi ale pielii, carii, acnee, contractii tetanice ale pleoapei si coltului gurii, carcei, odihna dificila, dureri la incheieturi, crampe musculare, nervozitate, depresie, aritmie cardiaca, hiperexcitabilitate neuromusculara, voma, balonare, hipo-tensiune, sete. Deficitul de K poate aparea la administrarea de medicamente cu cortizon, aspirina, diuretice si laxative. Mai apare in caz de boli renale, infectii grave si scaderi bruste de proteine din alimentatie, la persoane care consuma alcool si cafea. Alcalinizeaza sangele, indeplinind unul din rolurile cele mai rnari din organism. K e un alcalin terestru predominand in vegetale de uscat (Na in cele marine). In cantitate mare disloca Na (demineralizant). Razele X duc la deficit de K.

Seleniul (Se) - (necesar 100-200 ug) se gaseste in: alge, lapte, cereale integrale, germeni de bob, grau, ovaz si orz, tarate, produsele marii (de ex. stridii, peste), ficat, rinichi, galbenus de ou, drojdie de bere, patrunjel, ceapa, ciuperci. Are rol in imunitate. Seleniul este un excelent antioxidant, ajutand in lupta contra radicalilor liberi, protejeaza celulele de acumularea produselor de ardere, prevenind astfel lezarea aparatului nuclear si de sinteza a proteinelor, fiind de ajutor in special batranilor, celor expusi la poluare, cancer sau virusi. Seleniul reprezinta un sinergetic al vitaminei E si contribuie la cresterea activitatii sale antioxidante. Seleniul intra in componenta fermentului care controleaza formarea tri-iod-tironinei. Face patte din structura proteinelor tesutului muscular si, mai ales, intra in componenta proteinelor miocardului. Selen-proteina (o forma a Seleniului) este o parte componenta a tesutului testicular. Seleniul manifesta efecte antimutagenice, antiradiante , stimuleaza protectia antitoxica, regleaza functia glandei tiroide si a pancreasului. Suplimente nutritionale cu seleniu: remediile prof. A. Mihaescu - "Selenit" si "Royal Tonic Geriatrie" (contin Se natural obtinut din drojdie de bere); "Bio-Seleniu + Zinc", produs de Pharma Nord, care mai contine si vitaminele A, E, C si B6.

Deficit: provoaca miocardio-distrofie, distrugerea functiei sexuale, imunodeficiente, cancer si boli cardiovasculare, moartea subita a nou-nascutului, anumite tipuri de anemie. La copiii care au luat mult seleniu sintetic s-a constatat o incidenta mai mare a cariei dentare si a bolilor respiratorii.

Siliciul (Si) - (necesar 20-30 mg); se gaseste in: pleava cerealelor, frunze, coaja fructelor, coada-calului, napul-porcesc, papadie, urzici, fragi. Ajuta in tuberculoza, arterioscleroza.

Are rol in sistemul osos, vascular, nervos, respirator. Intervine asupra firelor elastice, tendoane, piele. Este antitoxic. Foloseste in arterioscleroza, hipertensiune, demineralizare, rahitism, reumatism, cancer, hemoragii, unghii sfaramicioase.

Sodiul (Na) - (necesar 1 g/l lichid).

Na si K participa la reglarea apei si mentinerea echilibrului acido-bazic. Se gaseste in: smochine uscate (40 mg), alune (20 mg), castane (7 mg), macese (5 mg), nuci (4 mg), piersici, mure (3,7 mg), visine (3,2 mg), zmeura si coacaze negre (3 mg), portocale, pere (3 mg), mere (2,8 mg), lamai (2,7 mg), cirese (2,6 mg), catina (2,3 mg), prune, grape fruit (2,2 mg), fragi (2 mg), hrean.

Na este un alcalinizant al mediului humoral. Impreuna cu CI formeaza sarea, care este importanta in viata celulara si intercelulara, precum si in cea a globulelor rosii. Noi am putea satisface organismul cu sarea pe care o gasim intr-o alimentatie naturala. Abundenta de sare in organism atrage nevoia de a bea multa apa care impiedica buna functionare a organelor, in special inima si rinichii, duce la edeme. Este indicata sarea marina, deoarece sarea obisnuita este clorura de sodiu aproape pura, deci dezechilibrata, chiar daca i s-a adaugat iod. Sarea marina nu produce dezechilibru, fiind un aliment complet. Importanta sarii consta din rolul pe care-1 indeplineste in lichidele organismului si in procesul de digestie, in reglarea diurezei etc. Urina si sudoarea elimina sarea.

Deficit: deshidratare hipotona sau micsorarea spatiului extracelular, hipotensiune, filtrare renala redusa, astenie.

Sulful (S) - se gaseste in: carne, peste, oua, coacaze rosii (29 mg), zmeura (17 mg), coacaze negre (16 mg), capsune (13 mg), afine (11 mg), mure (9 mg), lamai, portocale, cirese (8 mg), piersici (7 mg), mere, caise, macese (6 mg), grapefruit, pere (5 mg), usturoi, ceapa, ridichi, cartofi, alune, castane, migdale, polen, fragi papadie. Sulful stimuleaza cresterea si are efecte antitoxice si antialergice.

Fructele arbustilor fructiferi sunt mai bogate in S decat ale celor pomicoli, in organism, S intra in compozitia unor enzime si aminoacizi care fac parte din structura proteinelor care predomina in piele, par, unghii. Intra in strucura vitaminei B1, a biotinei, precum si a unor substante cu rol biochimic fundamental. Paticipa la respiratia celulara. Cu S se trateaza artritele si unele boli de piele (eczeme, pecingine, psoriazis). Este necesar pentru oase, tendoane, articulatii, combaterea reumatismului. Sulful este depurativ si antiinfectios (intestinal si general). Ajua in tulburari hepatobiliare. Se constata scadere in S la persoanele varstnice. Se foloseste la artritism, reumatism, guta, dermatoze, diabet, afectiuni pulmonare, hipertensiune
Sarurile de S se gasesc in substante albuminoide, de aceea cattitatea de S este suficient de mare in organism.

Zincul (Zn) - (necesar 15 mg) se gaseste in: grau, orz, sfecla, varza, spanac, rosie, portocala, castane, cirese, podbal, salata salbatica, aliment de origine marina, ficat, germeni de grau, drojdie de bere, seminte de dovleac, oua, mustar, fasole, nuci, cereale nedecorticate, carne rosie, produse lactate, leguminoase, drojdie de bere. In general, sunt necesare 12 mg pentru femei si 15 mg pentru barbati. Zincul este un component esential pentru organism, peste 200 de fermenti avandu-1 ca element important, si alaturi de seleniu este unul dintre cei mai eficienti antioxidanti.

La barbati, zincul participa la sinteza testosteronului (redand nivelul metabolic al testosteronului, al dihidrotestosteronului) si la functionarea glandelor sexuale, prin virtutea carora se supravegheaza schimbul intre nivelul zinculii in organism si al potentei. Un surplus al lui conditioneaza hiperplazia prostatei.

Ajuta hipofiza si procesele enzimatice, are rol esential in sinteza proteinelor, controleaza contractibilitatea muschilor, ajuta la formarea insulinei, la stabilitatea chimica a sangelui, mentine echilibrul acido-bazic al organismului, normalizeaza activitatea prostatei, este implicat direct in dezvoltarea organelor de reproducere, actioneaza asupra functiilor cerebrale si este folosit in tratamentul schizofreniei, accelereaza procesul de vindecare al ranilor si cicatricelor, ajuta in tratamentul sterilitatii, favorizeaza cresterea si capacitatea mentala, ajuta la diminuarea depunerilor de colesterol, elimina petele albe de pe unghii. Suplimente nutritionale pe baza de Zn: produse pe baza de alge marine ale Laboratoarelor Medica - Chlorella, Spirulina si Chlorella, Alge Marine (din Marea Neagra, usor asimilabile).

Reglementeaza absorbtia glucidelor, are rol antioxidant si de stimulare a imunitatii, fiind important pentru functionarea timusului. De asemenea, fiind si un component al proteinei retinolului, impreuna cu vitaminele A si C impiedica aparitia deficitelor imunitare, stimuland sinteza anticorpilor si manifestand o actiune anthirotica. Zincul participa la procesele perceptiei gustative si a mirosului. Este necesar pentru functionarea sistemului nervos central, mai ales pentru memorare.

Deficit: intarzierea cresterii, pierderea gustului si a mirosului, sterilitate, incetinirea vindecarii ranilor, subdezvoltare psihica si sexuala, degradarea unghiilor si a parului, infectii repetate, boli de ficat. Exces : poate conduce la o dereglare a imunitatii organismului. La peste 40 mg se poate bloca absorbtia cuprului. Supradozarea pe termen lung a zincului duce la valori crescute ale colesterolului, grabeste sclerozarea vaselor de sange, produce anemie si osteoporoza. Supradozarea tabletelor sintetice de Zn produce greata, diaree, frisoane, astenie, greutate in miscari.

B|2 + Co + Mg + Cu - s-au facut experiente pe sobolani carora le-a regenerat nervii periferici.

Cu + Au + Ag - este antiinfectios, mareste imunitatea, in oboseala.

Mn + Co - ajuta in tulburari circulatorii ale membrelor inferioare, neuro-artritism, anxietate,
pesimism. Mn + Cu - boli infectioase, rinofaringite la copii, artroza.

In diferite organisme exista peste 60 de elemente care sunt combinatii cu rol specific. In fiintele vii, unele se gasesc in proportie ridicata, altele numai urme.

Elementele din prima categorie pot fi impartite in 3 grupe dupa procentajul lor in corpul uman, dupa Javillier:

a) Elemente de constitutie (plastice, bioelemente):

O2 = 62,81%, C = 19,37%, H2 = 9,31%, N = 5,14%, care impreuna formeaza 96,63% din compozitia organismului.

b)  Elemente majore metalice (biometale):

Ca = 1,38%, K = 0,22%, Na = 0,10%, Mg = 0,04%.

c)   Elemente majore metaloidice (biometaloide): P = 0,63%, S = 0,64%, CI = 0,10%.

Aceste 11 elemente insumeaza peste 99,7% din componentii organismului uman.

Ele au rol plastic si trebuie asigurate prin nutritie. Restul elementelor (infinite mici chimice, biocatalizatori anorganici), desi apar in concentratii mici, sunt absolut necesare. Ele sunt: Fe, F, Si, Zn, Cs, Rb, Cu, Br, Sn, Mn, I, Al, Pb, B, Mo, As, Co, Li, Ni.