Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre vitamine, vitamina, minerale, vitaminele

Dozele zilnice de referinta (rdi) - Necesarul minim in nutritie








In mod clar, vitaminele si mineralele sunt esentiale pentru o sanatate buna si chiar pentru viata insasi. Dar cum stim daca dispunem de suficienti nutrienti care sa ne asigure starea de bine? De aproximativ 50 de ani, recomandarile necesarului zilnic (RDA) au fost singurul nostru ghid. Ele au fost estimate de United States Food and Nutrition Board ca suma totala a nutrientilor, necesara pentru majoritatea oamenilor, cu scopul de a preveni aparitia simptomelor carentiale de nutrienti. Cele mai multe declaratii de felul: "Putem obtine tot ce avem nevoie printr-o dieta echilibrata" si "Suplimentele de vitamine si minerale reprezinta o risipa de bani" se bazeaza pe acceptarea larga a acestor recomandari. Oricum, desi nomenclatoarele RDA au constituit un prim pas semnificativ in intelegerea nutritiei, incepem sa ne dam seama ca recomandarile RDA, la fel ca si succesoarele lor, recomandarile RDI (Reference Daily Intakes), au limitari considerabile.

Dupa elaborarea lor, nomenclatoarele RDA au fost evaluate periodic si actualizate, pe baza analizei cunostintelor despre nutritie, care se largesc rapid. Dar in 1985 au avut loc asemenea dispute intre oamenii de stiinta implicati in proiect, incat Consiliul National de Cercetare (National Research Council) nu a mai fost capabil sa publice o noua editie a nomenclatoarelor RDA pana in 1989. Aceasta incapacitate a celor mai conservatori experti in nutritie de a se pune de acord ilustreaza unele dintre rezervele asupra nomenclatoarelor RDA pe care nutritionistii, medicii si cercetatorii le-au manifestat in timp.

Nomenclatoarele RDA erau destul de complexe. Pentru fiecare nutrient, recomandarile separate erau facute in functie de sex, varsta si alti factori. In incercarea de a elabora standarde mai simple, in 1993 nomenclatoarele RDA au fost inlocuite cu nomenclatoarele RDI, care reprezinta un necesar mediu zilnic. Din ianuarie 1997, nomenclatoarele RDA nu au mai fost folosite. Termenii oficiali sunt acum cei admisi prin RDI. Termenii RDI sunt utilizati peste tot in aceast site, cu exceptia discutarii studiilor care isi fundamenteaza dozele pe recomandarile RDA. In acele cazuri, au fost pastrati termenii RDA.


Ar trebui notat faptul ca valorile RDI sunt pentru copii peste 4 ani si adulti. RDA si RDI au in esenta aceleasi valori. In unele cazuri, valorile inscrise in RDI sunt mai scazute decat cele din RDA, in altele, sunt mai ridicate. Valorile din RDI sunt in general mai scazute decat valorile din recomandarile ODI (Optimum Daily Intake).
La fel ca si RDA, RDI prezinta trei probleme de baza:

1.     nu se pot obtine toate substantele nutritive de care avem nevoie din hrana zilnica;

2.     RDI reflecta cantitatile adecvate pentru a preveni bolile cu deficiente nutritive si nu sunt gandite pentru nevoile individuale normale;

3.     RDI nu iau in considerare starea optima de sanatate sau prevenirea bolilor degenerative cum ar fi cancerul sau bolile cardiovasculare. In plus, ele nu sunt adaptate tratarii unor anumite boli.
Pofi obtine cu adevarat tot ceea ce ai nevoie din mancare?
Se intentioneaza ca standardele RDI sa poata fi respectate numai in cazul unei diete. Oricum, este efectiv imposibil sa respecti recomandarile RDI consumand alimentele care sunt puse la dispozitia noastra astazi. Uneori atat de nepractic si inselator pot fi explicate dietele echilibrate tipice in manualele de nutritie. O astfel de dieta nu ia in consideratie stilul de viata individual al oamenilor, preferintele alimentare si obiceiurile, biodisponibilitatea in nutrienti, inexactitatea tabelelor cu valorile alimentelor, sau pierderea de nutrienti care are loc prin depozitare, transport, procesare si gatire. MITUL DIETELOR PERFECT ECHILIBRATE
Majoritatea oamenilor nu au, pur si simplu, diete bine echilibrate, care, conform ultimelor recomandari ale Comitetului de indrumare a Regimurilor Alimentare (Dietary Guidelines Committee), ar trebui sa semene cu ceea ce se cunoaste sub numele de "Piramida alimentelor". Multi dintre dumneavoastra ati vazut aceasta piramida, in care alimentele sunt impartite pe grupe, care formeaza sectiuni ale piramidei. Cea mai mare grupa se afla la baza piramidei; aceasta consta din produse cerealiere cum ar fi paine, cereale, orez, paste si se recomanda de la 6 la 11 portii pe zi. Urmatoarea grupa o reprezinta fructele si legumele si se recomanda consumul a 3 - 5 legume si 2 - 4 fructe pe zi. Apoi vine grupa "proteinelor": lapte, oua, carne, peste, pasare, din care ar trebui sa aveti in total de la 4 la 6 portii pe zi. In varful piramidei se afla cea mai mica grupa, tipurile de alimente pe care ar trebui sa le consumam in cantitati mai reduse: uleiurile, grasimile si dulciurile. In timp ce piramida reuseste in mare masura sa simplifice recomandarile regimurilor alimentare, cati oameni se gandesc la piramide la sase dimineata, cand in prajitorul de paine se afla cateva felii, sau la sapte seara, dupa o lunga zi de munca? Mananca un student cinci fructe si legume in fiecare zi? Are o dieta zilnica perfecta chiar cel mai constiincios maratonist in materie de probleme de sanatate? Desigur ca nu.

Mai este si problema caloriilor. Cele mai populare regimuri alimentare pentru slabit permit 1 800 de calorii pe zi sau chiar mai putin. Totusi, ca sa te apropii de recomandarile RDI, trebuie sa consumi 2 500 de calorii obtinute din hrana integrala, bogata in nutrienti. In fiecare an apare cate o noua dieta miraculoasa de slabit, dar toate se traduc in reducerea cantitatii de nutrienti. Nu numai ca aceste diete nu dau rezultate pe termen lung, dar ele pregatesc terenul pentru serioase probleme de sanatate in viitor. Ba mai mult, nivelurile scazute ale anumitor nutrienti pot sabota de fapt eforturile de pierdere in greutate. Unele planuri, cum ar fi dieta Atkins, reduc cele mai multe dintre grupele majore de alimente, cum ar fi carbohidratii, facand imposibil aportul de substante nutritive, conform normelor RDI, fara suplimentarea acestora. Dar nici dietele cu putine grasimi nu reprezinta raspunsul cautat. De exemplu, rapoartele preliminare sugereaza ca substantele nutritive lipotrope (care se fixeaza pe grasimi), cum ar fi cromul, L-camitina si cholina, pot intensifica pierderea de grasimi, cu conditia ca persoana in cauza sa adopte o dieta saraca in grasimi si sa faca regulat exercitii aerobice. Cineva care tine o cura de slabire nu va obtine aceste substante nutritive intr-o cantitate indestulatoare, prin mancare, teoretic facand si mai dificile arderea grasimilor si pierderea in greutate.


Pericolul unor carente generale nu este doar teoretic. Multe rapoarte publicate in SUA, Marea Britanie si Europa arata ca anumite paturi sociale, chiar si din societatile prospere, inregistreaza mari deficiente la anumite substante nutritive. Femeile in special sunt expuse la riscul unor asemenea deficiente. De exemplu, un studiu american constata ca femeile consuma in general 60% dintre caloriile consumate de barbati, si de aceea obtin aproximativ 60% din substantele nutritive pe care le obtin barbatii din alimen­tatie. Desi in mod cert carentele de vitamine, evidentiate prin boli cum ar fi scorbutul, sunt rare in SUA, cancerul si bolile cardiovasculare exista. Si studiu dupa studiu leaga cresterea cazurilor de acest fel de dietele cu un continut prea ridicat in grasimi si prea scazut in vitamine, minerale si alte substante nutritive necesare pentru o stare buna de sanatate.

Am ajuns acum la acea majoritate hotaratoare de dovezi care este prea mare pentru a mai putea fi ignorata de institutiile medicale. Din ce in ce mai multi medici si oameni de stiinta din institutii medicale faimoase in toata lumea sustin suplimentarea cu vitamine si minerale pentru un stil de viata sanatos din toate punctele de vedere. De exemplu, Dr. Walter Willett de la Harvard recomanda multivitamine pentru majoritatea oamenilor. Dr. David Haber de la UCLA recomanda de asemenea suplimente de multivitamine/minerale si, in plus, suplimente de vitaminele E, C si calciu. Pana si conservatorul Journal of the American Medical Association recomanda acum vitamine pentru cei mai multi dintre oameni. Intr-un articol in care comenteaza datele din JAMA, gasim declaratia d-nei Annette Dickinson, Ph.D., membra a Consiliului pentru o Nutritie Responsabila (Council for Responsible Nutrition): "Nu este nici o indoiala ca multitudinea dovezilor stiintifice in favoarea unei folosiri constante a vitaminelor, in particular a multivitaminelor, este formidabila si trebuie luata in serios".

Am descoperit ceva deosebit de interesant si chiar amuzant in urma unui sondaj facut in randul a peste 600 de dieteticieni: s-a constatat ca aproape 60% dintre ei luau suplimente nutritionale. Adaugati aceasta la faptul ca, in 1994, conferinta Colegiului American de Cardiologie a relevat ca aproximativ 2/3 din 700 de medici luau zilnic antioxidanti. Aparent, majoritatea nutritionistilor - care au adoptat punctul de vedere traditional ca o dieta echilibrata furnizeaza toti nutrientii de care avem nevoie -, ca si un numar de alti practicieni, si-au dat seama acum cat de nerealist este acest punct de vedere, cel putin cand vine vorba despre protejarea propriei lor sanatati.

Mitul "Nu avem nevoie de suplimente"
In 2002, s-a renuntat, in sfarsit, la ideea ca majoritatea oamenilor nu au nevoie : sau nu au nici un castig de pe urma suplimentelor de vitamine sau minerale. In luna iunie a acelui an, prestigiosul joumal of the American Medical Association a publicat un articol semnat de doi cercetatori de la Harvard. Dupa trecerea in revista a articolelor aparute in limba engleza timp de 30 de ani despre legatura dintre vitamine si bolile cronice, ei recomandau ca "toti adultii sa ia zilnic o tableta de multivitamine". In rezumatul articolului, ei afirmau ca o mare parte a populatiei ia doze sub cele optime din unele vitamine, ceea ce o expune unui risc crescut de boli cardiovasculare, cancer si osteoporoza.


CAZUL IN CARE NUTRIENTII LIPSESC
Exista dovezi ca tabelele cu alimente care ar trebui sa ne spuna continutul in substante nutritive al alimentelor pe care le mancam exagereaza valoarea lor nutritionala. Ca urmare, portocala pe care tocmai ati cumparat-o nu este probabil atat de plina de vitamina C pe cat ati fi tentati sa credeti.

Ba mai mult, nutrientii din alimente, in special mineralele, fluctueaza destul de mult, depinzand de conditiile culturilor. Solul nostru este secatuit de seleniu in cea mai mare parte a tarii si deseori are numai niveluri marginale de zinc, magneziu si alte minerale. Fara soluri bogate in minerale, este imposibil ca fructele si legumele sa contina din abundenta substante nutritive.

Ingrasamintele chimice sunt folosite pe scara larga pentru a spori recoltele, dar, cum se intampla in cele mai multe dintre cazuri, cantitate nu inseamna neaparat si calitate. Din cele 26 de elemente care au fost stabilite ca fiind esentiale pentru viata omului, numai 16 sunt esentiale si pentru plante. Plantele contin elemente de care nu au nevoie pentru ele ca sunt parte din "lantul trofic": ele asigura in mod filantropic hrana animalelor care se hranesc cu plante si, prin aceasta, a animalelor care se hranesc cu carne, prin acele substante nutritive de care au nevoie aceste animale. In folosirea ingrasamintelor chimice, care se bazeaza numai pe nevoile plantelor, nu se tine seama de nevoile oamenilor si pot crea mai multe probleme decat rezolva.

Fructele si legumele incep sa piarda din substantele nutritive din momentul in care sunt culese. Majoritatea fructelor si legumelor proaspete pe care le cumparam au fost culese, depozitate, apoi expediate si apoi depozitate din nou, posibil de saptamani si luni. Dupa ce le cumparam, le mai tinem si noi o perioada. Apoi le gatim sau cel putin le taiem. Ori, un aliment este deja prelucrat inainte ca noi sa-l cumparam. Fiecare dintre acesti pasi cauzeaza pierderi nutritionale.

De exemplu, continutul de vitamina C al merelor poate scadea pana la 2/3 numai in doua-trei luni. Cartofii pot avea 30 mg de vitamina C la 100 g cand sunt proaspat recoltati toamna, dar in primavara, ei mai au doar 8 mg la 100 g, iar in vara, practic nu mai au deloc vitamina C. Legumele verzi sufera si mai mult: ele pierd aproape toata vitamina C in cateva zile de depozitare la temperatura camerei. Toata lumea stie ca sucul de portocala este bogat in vitamina C. Dar putini oameni stiu ca o portocala pierde 30% din vitamina C putin dupa ce a fost stoarsa. Sucul de portocale comercial nu mai contine aproape deloc vitamina C.

Cei mai multi oameni nu stiu ca o cantitate surprinzatoare din totalul substantelor nutritive continute in multe alimente exista intr-o forma care nu este bioutilizabila, adica organismul nostru nu le poate absorbi sau folosi. Aproximativ 40% din vitamina C care ramane in sucul de portocale este biologic inactiv. Conform tabelelor de valori ale alimentelor, o cana cu varza verde contine 33 mg de vitamina C, peste jumatate din valorile RDI. Ceea ce nu va spun tabelele acestea este ca vitamina C se prezinta intr-o forma care nu poate fi decat vag asimilata.

In continuare, trebuie sa luam in considerare modul in care caldura, lumina, apa si chimicalele folosite pentru prelucrarea alimentelor duc mai departe la pierderea substantelor nutritive. Oparirea, un proces la care sunt supuse legumele inainte de a fi conservate sau inghetate, poate distruge pana la 60% din continutul de vitamina C, 40% dJn riboflavina si 30% din tiamina. Procesul de sterilizare folosit pentru a conserva alimentele distruge mai departe vitaminele. De exemplu, se pot distruge 39% din vitamina A si 69% din tiamina. In timpul congelarii, care pare a fi de preferat conservarii, se distruge aproximativ 25% din vitamina C. Dupa prelucrare, alimentele sunt depozitate si continua sa piarda din nutrienti. Mancarea nu mai este ceea ce era odata

Astazi, mancarea noastra este si mai putin hranitoare si mai mult contaminata chimic decat in trecut. Nu este de mirare ca alimentele organice au tot mai multa cautare.

In SUA, alimentele sunt transportate in medie pe distante de 2000 km de la ferma pana pe rafturile magazinelor.

Aproape fiecare stat cumpara 90% dintre alimentele sale din afara statului. Se folosesc zece calorii de combustibil fosil pentru a produce o calorie de energie din alimente.

Hrana noastra este bombardata cu echivalentul a pana la de 233 miliarde de ori valoarea unei radiografii pulmonare cu raze X pentru a omori bacteriile din ea si pentru a-i prelungi viata pe raft.

O treime dintre vacile din fermele de lapte americane sunt hranite cu hormon bovin de crestere modificat genetic.

Numai 9 centi din fiecare dolar/hrana ajung la fermieri; 10 centi merg la Philip Morris, care este actionar majoritar in afacerile agroalimentare, si la ConGra, care furnizeaza chimicalele folosite in agricultura. 63% dintre americani cumpara alimente si bauturi organice, iar 40% isi planifica sa cumpere mai mult in viitor.                   

"The Ethics of Eating" ("Etica alimentatiei"), National Catholic Reporter,
24 mai 2002
Chiar simplul act de taiere a fructelor si legumelor, care expune mancarea la oxigen, mareste pierderile de vitamine si minerale. Prin metodele de gatire se distrug (in general) aproximativ 50% din vitaminele mai putin stabile, in special vitamina C. In momentul in care puneti pe masa mazarea gatita, din vitamina C initiala mai raman doar 44% daca ati folosit mazarea proaspata, 17% pentru mazarea congelata sau mai putin de 6% pentru mazarea conservata.

Poate una dintre cele mai mari nedreptati pricinuite alimentelor are loc in timpul macinarii granelor. Cand graul este transformat in faina alba, se pierd pana la 40% din vitamina C si intre 65 si 85% din diferitele vitamine ale complexului B. In plus, sunt distruse mai multe minerale, inclusiv 59% magneziu si 72% zinc. De asemenea, sunt pierdute si cantitati semnificative din alte vitamine, proteine si fibre. Cu totul, 26 dintre sub­stantele nutritive esentiale sunt indepartate. Industria alimentara pune apoi la loc ceva fier, calciu, niacina, tiamina si riboflavina si numeste asta "paine imbogatita"!

Asa cum este de asteptat, carnea noastra care provine de la animale hranite cu aceleasi alimente deficitare in substante nutritive care sunt disponibile si pentru noi are de asemenea un continut mai scazut in vitamine si minerale decat indica tabelele de alimente. Nivelurile substantelor nutritive la animalele din fermele-fabrici, care au diete artificiale, difera de cele ale animalelor care se bucura de o existenta mai naturala. Si, bine­inteles, gatitul goleste carnea de si mai multe substante nutritive, pana la jumatate din tiamina, vitamina Be si acid pantotenic.

Sunt recomandarile RDI valabile pentru toata lumea?
RDI sunt ca o masura care se potriveste tuturor. Ele sunt concepute sa satisfaca necesarul unei persoane medii prezumtiv sanatoase, si nu pentru nevoile individuale. Din pacate, aceasta persoana nu exista in realitate, tot asa cum nu a existat niciodata nici familia americana medie, cu cei 2,2 copii ai sai. De exemplu, RDI nu iau in considerare cele deja cunoscute 25 de defecte metabolice congenitale, dintre care unele pot creste necesitatile individuale de vitamine de 10 pana la 1 000 de ori. In cazul maladiei Wilson, de exemplu, metabolismul anormal al cuprului creste foarte mult nevoile de zinc ale organismului, necesar pentru a regla absorbtia cuprului. Experimentele au aratat ca este destul de probabil ca multi indivizi sa aiba mai multe probleme cu substantele nutritive specifice. Cum aceste probleme pot fi dificil de diagnosticat, ele pot diminua calitatea vietii noastre si pot conduce in viitor la probleme la fel de grave cum sunt cancerul si bolile cardiovasculare.

In completarea planului biologic individual, cu care fiecare dintre noi vine pe lume, de-a lungul vietii, continuam sa ne schimbam si sa trecem prin diferite experiente, cum ar fi poluarea mediului, stresul, boala, terapia cu medicamente si imbatranirea. Fiecare dintre acestea are potentialul sa mareasca gradul de folosire a substantelor nutritive specifice de catre organism, sa intervina in metabolismul substantelor nutritive sau, cu alte cuvinte, sa ne afecteze nevoile nutritionale.

POLUAREA MEDIULUI
In prezent, exista in preajma noastra un numar fara precedent de substante chimice - in hrana, in apa si chiar in aerul pe care il respiram. Agentia de Protectie a Mediului (Environmental Protection Agency) a estimat ca 60 000 de substante chimice au fost ingropate sau aruncate peste tot in Statele Unite de-a lungul anilor si acum patrund in sursele noastre de apa. Automobilele si industria arunca in atmosfera, in fiecare an, milioane de kilograme de poluanti. Hrana noastra a devenit un ospat chimic, stropit cu pesticide, inoculat cu hormoni, imbibat cu antibiotice si modificat cu peste 3 000 de chimicale artificiale sub forma de coloranti, arome, esente si conservanti. Fumatorii isi polueaza nu numai propriii lor plamani, dar mai pun in pericol si sanatatea altora, prin "fumatul pasiv". A trai sau a munci in preajma fumatorilor poate fi echivalent cu fumatul catorva tigari pe zi. S-a dovedit ca multe dintre substantele chimice din mediul nostru de azi pun in pericol sanatatea umana. Altele pot fi poten­tial primejdioase.

Din fericire, s-a constatat ca anumite vitamine si minerale ne pot proteja impotriva unora dintre aceste substante toxice. De exemplu, s-a demonstrat ca vitaminele C si E protejeaza impotriva nitrozaminei, o substanta cancerigena pe care organismul uman o sintetizeaza din nitratii si nitritii aflati in carnea prelucrata, cum ar fi hot-dog, slanina, sunca si bologna (carnati afumati din carne de vita, de vitel sau de porc). Aceleasi substante cancerigene se formeaza din poluantii din aer si din fumul de tigara.

Pe langa faptul ca sunt agenti cauzatori de cancer, substantele chimice toxice au devenit primul suspect in sterilitatea masculina. Concentratia de spermatozoizi, peste tot in lume, se afla la jumatate din punct de vedere cantitativ fata de cat era la sfarsitul anilor 30 si de calitate mai slaba. Dar concentratia de spermatozoizi a unui barbat care se hraneste cu alimente organice este de doua ori mai mare decat media. S-a demonstrat ca si vitamina C si glutationul imbunatatesc procentajul spermei normale, motilitatea spermatozoizilor si viabilitatea lor, in cazul barbatilor sterili cu o concentratie mai scazuta de spermatozoizi. Daca substantele chimice va priveaza de substante nutritive sau va cresc cerintele, consider ca este intelept sa va fortificati si mai mult organismul, astfel incat sa puteti rezista la aceste insulte chimice.

STRESUL MENTAL Sl FIZIC

Este deja stiut faptul ca, atunci cand te afli sub orice tip de stres, pierzi mult mai repede din rezerva de anumite vitamine si minerale. Daca stresul este fizic, cum ar fi un exercitiu extenuant, sau este emotional, cum ar fi schimbarea slujbei, o astfel de situatie necesita in general doze mai mari de vitamine si minerale. De exemplu, sportivele par a fi supuse riscului determinat de lipsa fierului. Performanta atletica a sporit la sportivele care erau anemice cand au primit suplimente nutritive cu fier. Si unii sportivi ar putea avea nevoie de fier la fel de bine daca li s-a diagnosticat o anemie provocata de o carenta de fier. S-au relatat date contradictorii in urma administrarii vitaminelor si mineralelor ca suport ergogenic - substante care maresc performanta sportiva. Oricum, unele cercetari recente, concentrate pe efectul stresului oxidativ asupra muschilor istoviti dupa efort, au aratat ca suplimentarea cu antioxidanti reduce stresul si grabeste recuperarea musculara.



BOLI Sl AFECTIUNI
Sunt multe boli care interfereaza cu ingerarea, digestia, absorbtia si cerinta de nutrienti. Bolile ce afecteaza sistemul digestiv - cum ar fi boala celiaca, boala lui Crohn, sindromul colonului iritabil, intoleranta la lactoza si infectiile bacteriene, virale si cu paraziti - sunt cele mai intalnite. Dar infectiile in orice parte a corpului pot degrada rapid depozitele de vitamine si minerale. In plus, pofta de mancare scade de obicei in timpul bolii, ceea ce afecteaza tot negativ stocurile de nutrienti. In timpul convalescentei care urmeaza unei boli, traume, arsuri sau operatii, rezervele de nutrienti din organism trebuie sa fie refacute, iar tesuturile vatamate, reparate. Substantele nutritive sunt de asemenea importante pentru construirea sistemului imunitar, in special in momente critice. In mod ironic, apare deseori o spirala descendenta, in care boala secatuieste organismul de substantele nutritive, facand sa-i scada rezistenta la infectii, ceea ce reduce nivelul nutrientilorinca si mai mult si asa mai departe. Rezultatele mai multor studii de grup au indicat ca pacientii spitalizati sunt dintre cei mai malnutriti oameni din lume. Intr-un singur studiu, numai 12% dintre pacientii testati au avut un nivel normal de vitamine in organism. Si totusi, cei mai multi dintre ei avusesera un regim alimentar tipic american cat timp fusesera in spital.

Persoanele cu afectiuni sau boli cu diagnostic confirmat au deseori niveluri scazute ale uneia sau mai multor vitamine sau minerale. Aceasta se intampla chiar si atunci cand afectiunile respective nu sunt de obicei asociate cu deficientele nutritionale. Aceasta poate indica faptul ca fie deficientele nutritionale joaca un rol neconfirmat in
dezvoltarea anumitor afectiuni sau boli, fie sunt rezultatul direct sau indirect al acestor boli. Indiferent de relatia dintre boala si deficienta, suplimentarea poate fi adesea un mijloc eficient de tratament si prevenire. Potentialul terapeutic al suplimentarii a fost evidentiat in special in datele cumulative despre pacientii cu infectii HIV, SIDA, scleroza multipla, artrita reumatoida, alergii multiple la substantele chimice si oboseala cronica. Pentru acesti pacienti care au putine optiuni de tratament, su­plimentarea nutritionala a fost adesea nu numai benefica, dar si sigura. Desigur, starea dumneavoastra fizica prezenta si trecuta, ca si istoricul sanatatii familiei ar trebui luate intotdeauna in consideratie cand vreti sa stabiliti un regim nutritional.

MEDICAMENTE

Este un fapt deja acceptat ca medicamentele interactioneaza cu substantele nutritive din organism, cauzand deseori deficiente nutritive. Tetraciclina, un antibiotic folosit pe scara larga, interfereaza cu absorbtia calciului, magneziului, potasiului, zincului si fierului. Despre multe alte antibiotice se stie ca interfereaza cu complexul de vitamine B. Hormonii administrati ca medicatie, ca si contraceptivele, par sa reduca nivelurile unora dintre vitaminele hidrosolubile. Antiacizii care captusesc peretii intestinelor pentru a-i proteja impotriva aciditatii stomacului impiedica de asemenea mai multe substante nutritive - cel mai notabil, calciul - sa fie absorbite.

Questran, un medicament prescris in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului, limiteaza absorbtia vitaminelor A, B12, D, E, K si acidului folie. Medicamentele din familia statin folosite pentru a reduce colesterolul scad drastic nivelul coenzimei C0Q10 la nivelul inimii. Alcoolul este un drog care interfereaza cu ab­sorbtia substantelor nutritive. Alcoolicii au multiple deficiente nutritive atat din acest motiv, cat si pentru ca ei folosesc alcoolul ca substitut pentru mancare.

IMBATRANIREA
Studiile au aratat ca organismul nostru se transforma de-a lungul intregii vieti. Pe masura ce imbatranim, organismul, in general, tinde sa functioneze mai putin eficient, digestia poate fi afectata si scade capacitatea de a absorbi si utiliza substantele nutritive. Pe langa asta, cum se reduce si nivelul activitatii fizice, iar metabolismul se incetineste, ratia totala alimentara scade, de asemenea, astfel incat, pe masura ce inaintam in varsta, apare un anumit risc de hranire sub optimul necesar.


Multe studii facute pe varstnici au aratat ca ei pur si simplu nu iau suficiente substante nutritive din regimurile lor alimentare. Poate sa nu fie nici o surpriza ca la o verificare a celor 14 aziluri de batrani s-a constatat ca nici unul dintre felurile de mancare nu era conform cu RDA pentru toti nutrientii. Dar un alt studiu - facut de data aceasta pe 270 de varstnici sanatosi, care traiesc in Albuquerque, New Mexico - a furnizat rezultate cu adevarat surprinzatoare. Desi subiectii erau albi si aveau studii superioare, aveau venituri peste medie si erau considerati ca fiind constienti de ceea ce inseamna sanatatea, s-a constatat ca pana la 86% dintre femei si 85% dintre barbati consumau mai putin decat valorile RDA pentru vitaminele B&, B12, E, D, acid folie, calciu si zinc.

Pe masura ce inaintam in varsta, avem nevoie de mai multe substante nutritive - in mod deosebit de calciu si magneziu. In plus, multe boli asociate cu imbatranirea, cum ar fi cancerul, hipertensiunea, bolile de inima si diabetul, la fel ca si procesul imbatranirii in sine, pot creste cerintele organismului pentru anumiti nutrienti antioxidanti. Aceste efecte sunt discutate pe larg in articole individuale despre nutrientii antioxidanti. De exemplu, mai multe studii - incluzand si activitatea desfasurata la Centrul de Cercetari asupra Nutritiei Umane in Procesul de imbatranire, de la Tufts University - au aratat ca suplimentarea cu un singur nutrient, cum ar fi vitamina E, sau cu suplimente de multivitamine si minerale la niveluri peste RDA are drept rezultat o imbunatatire a raspunsurilor imunologice. Doua studii canadiene au aratat rate mai scazute ale bolilor infectioase si cataractei in randul varstnicilor care au luat vitamine antioxidante. In Statele Unite, un studiu pe scara larga, in desfasurare, asupra a 87 000 de asistente medicale, cu varste intre 45 si 67 de ani, a aratat ca suplimentarea cu vitamina C reduce riscul de cataracta cu 45%. Acei subiecti cu cele mai ridicate doze de vitamina A si beta-caroten au avut un risc de cataracta mai scazut cu 39%. In alt studiu, s-a constatat ca beta-carotenul si compusii inruditi reduc de asemenea in mod semnificativ riscul de degenerare a maculei optice, o cauza majora a orbirii la varstnici.

Intr-un raport de 100 de pagini pregatit de Consiliul pentru Nutritie Responsabila (Council for Responsible Nutrition), dr. Annette Dickinson
nota ca noi acceptam frecvent boala ca parte a procesului de imbatranire, dar prin administrarea de suplimente nutritionale, chiar putem reduce la jumatate numarul acestor zile de boala. Domnia sa a gasit dovezi con­vingatoare ca, atunci cand persoanele mai in varsta iau in mod constant anumite suplimente nutritive, aceasta poate imbunatati sistemul imunitar, poate ajuta la protejarea functiilor ochilor si creierului si intretine masa osoasa. Optzeci la suta dintre subiectii in varsta pe care i-a studiat nu luau doze suficiente din patru sau mai multi nutrienti-cheie. Mai este, de asemenea, foarte posibil sa punem in mod gresit pe seama inaintarii in varsta acele semne care sunt de fapt indicii ale unor doze zilnice inadecvate de vitamine si minerale, dupa cum constata studiul Comitetului Special din Senat asupra imbatranirii (Senate Special Committee on Aging). Acest grup recunoaste ca varstnicii sunt deseori victimele remediilor inutile, dar mai afirma si ca "administrarea unor nutrienti esentiali necorespunzatori poate avea efecte adverse aproape asupra tuturor sis­temelor de organe" si ar trebui sa consideram deficientele ca factori care contribuie la multe dintre complicatiile fizice si mentale intalnite in azilurile de batrani.

Desi ne vine greu sa recunoastem, noi, cei nascuti imediat dupa cel de-AI Doilea Razboi Mondial, am ajuns acum la varsta mijlocie si suntem supusi in orice moment unui risc crescut pentru boli degenerative legate de nutritie.

Asa cum subliniaza dr. Dickinson, suplimentele pot umple golurile lasate de o hranire improprie, o absorbtie si o utilizare diminuate, pot reduce riscul aparitiei bolilor cardiovasculare si a atacurilor de cord si pot pastra functia ochilor, memoria, gandirea si sanatatea oaselor.

Asigura recomandarile RDI starea optima de sanatate?
Recomandarile RDI sunt gandite pentru a preveni numai simptomele deficientelor nutritive evidente. Lipsa prelungita a anumitor vitamine si minerale duce in general la boli grave, cu semne usor de observat. De exemplu, lipsa vitaminei A conduce la cecitate nocturna sau la alte pro­bleme de vedere, lipsa niacinului cauzeaza pelagra, caracterizata prin diaree, dermatita si dementa, iar lipsa fierului sau a vitaminei B12 are drept rezultat anemia. Nu exista nici o indoiala ca estimarile RDI sunt suficiente pentru a preveni tulburarile provocate de carente severe la majoritatea oamenilor. Dar sunt ele suficient de mari pentru a mentine o stare optima de sanatate? Si apoi, doar simpla observare a simptomelor evidente de carente grave sa fie un mijloc precis de a determina ce supliment anume trebuie administrat? Poate ca exista transformari subtile care au loc in celule, inainte ca deficienta sa se manifeste cu simptome evidente, cum ar fi inflamatii ale pielii, tulburari mentale sau pierderi de masa osoasa care sa duca la invaliditate. Paginile dedicate acestor probleme, explica felul in care alternativa la RDI, recomandarile ODI pot asigura o sanatate optima, nu numai inlaturarea bolii.


In formula existenta, RDI reprezinta un concept limitat al carui rost si folos sunt puse la indoiala chiar si de experti care au raspunderea sa stabileasca si sa pastreze acele valori. In lumea de azi, RDI reprezinta, cu cateva exceptii, echivalentul nutritional al unor cerinte minime. Dozele sunt probabil suficiente ca sa il tina in viata pe cel care le foloseste, desi chiar si acest lucru ar putea fi indoielnic. Nu par insa suficient de mari ca persoana respectiva sa se bucure de o existenta de cea mai buna calitate. Si atunci, de ce sa nu ne dorim sa obtinem ce este mai bun?
loading...




Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente