Fiecare celula din organism contine si are nevoie de fier, un mineral care este necesar pentru toate functiile organismului. Astfel, depozitele de fier sunt pazite cu strasnicie de organism si cand saracesc, provoaca diverse simptome.

Functii si utilizari
TRANSPORTUL Sl STOCAREA OXIGENULUI
Aproximativ 75% din continutul de fier al organismului se afla in globulele rosii (hematii) din sange, sub forma hemoglobinei, un compus proteina-fier responsabil de transportul fierului de la plamani spre toate celelalte parti ale corpului. Aproximativ 5% din fierul din organism se afla intr-o substanta numita mioglobina. Aceasta proteina, o forma a hemo­globinei care se gaseste in muschi, transporta si pastreaza oxigenul, pe care apoi il elibereaza in scopul utilizarii pentru fiecare celula din corp.

PRODUCEREA DE ENERGIE
Fierul este prezent intr-o varietate de enzime, catalizatori care ajuta ca transformarile chimice sa aiba loc, peste tot in organism. Multe dintre enzimele care contin fier sunt implicate in producerea de energie.

SISTEMUL IMUNITAR
Fierul are de asemenea de o importanta capitala in mentinerea multora dintre functiile sistemului nostru imunitar. In timp ce prea mult sau prea putin din acest mineral poate crea neplaceri, cele mai mari probleme se datoreaza carentei de fier.

BOLILE CARDIOVASCULARE
Studiile au aratat ca nivelurile ridicate ale fierului, alaturi de alti indicatori ai alimentarii cu fier care sunt ridicati, pot deveni factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Fiecare om ar trebui sa-si monitorizeze aceste niveluri sub control medical.

RDI si simptomele carentei
Principala boala datorata carentei de fier este anemia hipocromica, a celulelor microcitice, denumita in mod obisnuit anemia carentei de fier. In aceasta forma de anemie, hematiile sunt mai mici decat normal si palide ia culoare, datorita continutului scazut de hemoglobina din sange. Din cauza continutului scazut de hemoglobina din sange, tesuturile organismului devin avide de oxigen, lucru care conduce la aparitia unor probleme cum ar fi lipsa de atentie, oboseala, irascibilitatea, dificultati la inghitire, paloare, palpitatii in timpul efortului si o stare generala de rau.

In orice caz, din cauza ca simptomele anemiei apar numai dupa ce toate depozitele de fier ale organismului au fost epuizate, analizele obisnuite pentru anemie sunt nesatisfacatoare pentru depistarea lipsei de fier. Mai mult inca, numeroase studii au aratat ca si in cazul lipsei anemiei, carenta de fier poate avea un efect daunator sanatatii asupra capacitatii de invatare, rezistentei si a starii generale de bine. De exemplu, cand au fost studiate femeile cu oboseala cronica, cercetatorii au concluzionat ca unele dintre aceste femei sufereau de carenta de fier, chiar daca hemoglobina lor se afla intre limitele acceptabile. Aparent, limita lor normala pentru hemoglobina era mai ridicata decat media. In alte studii, femeile care prezentau o carenta evidenta de fier si care aveau un nivel al hemoglobinei scazut pana la normal, au fost gasite cu o slaba rezistenta la raceala, care s-a imbunatatit cand au primit suplimente cu fier. S-a constatat ca alergatorii, care au carenta de fier fara sa fie anemici, au o rezistenta mai scazuta. Cand subiectii studiului au fost studentii, s-a constatat ca procentul scazut de fier poate juca un rol in atentia defectuoasa. Un alt studiu a indicat ca suplimentarea cu fier a copiilor cu carente de fier, imbunatateste capacitatea lor de a invata. In sfarsit, atat copiii cu anemie, cat si copiii care prezinta semne ale carentei de fier fara a fi anemici, au aratat o imbunatatire semnificativa in dezvoltarea mentala, cand au fost suplimentati cu fier.

Pentru ca fierul joaca rol in functionarea sistemului imunitar, alte simptome ale carentei includ o crestere a susceptibilitatii la infectii, reducerea numarului de globule albe si producerea alarmanta de anti­corpi. Apar mereu alte semne ale unei posibile carente de fier. Zabaluta, o inflamatie a colturilor gurii, a fost deseori vazuta in cazul carentelor de vitamina B. In orice caz, conform unui raport, carenta de fier a fost prezenta la un procent mult mai mare de indivizi. Experientele pe animale sugereaza ca lipsa de fier poate contribui la cresterea nivelurilor grasimilor in sange si in ficat. In plus, noi date indica faptul ca nevoia excesiva de sare poate fi un semn de carenta a fierului.


Dintre toti nutrientii, fierul este cel mai dificil de obtinut din alimentatie, lata de ce carenta de fier este cel mai obisnuit tip de carenta in lume. Un mare numar de indivizi devin deficitari de fier la un moment dat in viata lor si segmente numeroase de populatie sufera de o lipsa cronica de fier.

In timp ce carenta de fier este departe de a fi neobisnuita la barbati, copii si persoane in varsta, categoria cu riscul cel mai ridicat o prezinta femeile, din cauza menstruatiei. Barbatii sanatosi au rezerve de fier de 1 000 mg si pierd in medie 1,5 mg si uneori pana la 2,4 mg pe zi. Intr-un studiu efectuat pe studente, numai 6 din 74 de femei (aproximativ 12%) respectau recomandarile RDA pentru fier. Alte studii au aratat ca 10 -30% dintre femei prezinta carenta de fier. In 2001, un studiu national a gasit ca din 5 300 de copii, intre 6 si 16 ani, carenta de fier era mai in­talnita la fete (aproape 9%) si ca numarul copiilor cu carenta de fier era de doua ori mai mare decat numarul copiilor cu niveluri normale de fier. RDI pentru fier este de 18 mg pentru toti barbatii si femeile. Totusi femeile si fetele au cerinte calorice mai scazute si drept urmare nu-si pot acoperi necesarul de nutrienti, chiar daca tin un regim cu alimente alese cu grija.

Femeile insarcinate sunt supuse unui risc ridicat al nivelului redus de fier, cu carente de 60%. Se recomanda in mod normal, suplimente pentru aceste femei, deoarece nevoile lor nu pot fi acoperite printr-un regim alimentar mediu. Deseori, ele au o doza de fier la limita dinainte de a ramane gravide. De aceea, depozitele de fier se afla sub limita optima, expunandu-le pe ele si pe copiii lor la risc.

Unii cercetatori si-au manifestat ingrijorarea ca femeile vegetariene s-ar putea sa fie supuse unui risc chiar mai ridicat al carentei fierului decat cele nevegetariene. Pe baza unei analize a regimurilor lor alimentare, doza medie este de 11 - 14 mg pe zi pentru lacto-vegetariene. Desi se situeaza sub limita RDI, nonvegetarienele par sa aiba doze la fel de scazute. Chiar si atunci cand fierul este suficient, factori variati pot afecta absorbtia fierului. Aciditatea scazuta din stomac, extirparea unei parti din stomac si sindromul de malabsorbtie, s-a aratat ca toate reduc absorbtia fierului. In plus, fosfatul de calciu, acidul tanic din ceai si antiacizii tind sa interfereze cu absorbtia. Fitatii, substante aflate in graul integral, pot interfera cu absorbtia fierului. In orice caz, dovezile in acest sens sunt neconcludente.

Surse alimentare
Alimentele care au un continut ridicat de fier sunt carnea (in special ficatul), carnea de pui si pestele. Alte surse substantiale le reprezinta ouale, painea si cerealele (oricare cereala integrala sau imbogatita cu fier), legumele cu frunze, cartofii si alte legume, fructele si laptele. Absorbabilitatea fierului din alimente variaza mult. Fierul organic din carnea rosie este cel mai absorbabil (10 - 30%). Plantele contin fier anorganic, numai 2 - 10% care este absorbit de tractul digestiv. In plus, cantitati mari de fier sunt pierdute prin preparare. In orice caz, atunci cand gatiti mancaruri acide in vase din fier, acesta intra in alimente, crescandu-le continutul in fier intr-un mod considerabil. Vitamina C de asemenea, imbunatateste absorbabilitatea fierului din alimentele care nu sunt de provenienta animala si previne convertirea lui in forme instabile, care pot cauza stresul oxidativ si distrugeri de celule din cauza radicalilor liberi.

Suplimente
Fierul este disponibil ca supliment individual si ca parte a mai multor formule cu multivitamine si minerale. Cea mai obisnuita forma este sulfatul de fier, care este foarte ieftin si care poate irita tractul digestiv. Se recomanda glicinatul de fier, fumaratul si gluconatul de fier, pentru ca ele sunt mai putin iritante pentru tractul digestiv si mai putin susceptibile sa provoace constipatie. La fel ca atunci cand cumparati alte minerale, cautati cantitatea de element cand alegeti un supliment de fier.

Doza zilnica optima - ODI

Pentru o sanatate generala buna, doza zilnica optima pentru fier este de:

15 - 25 mg pentru barbati 18-30 mg pentru femei.

Anemia cauzata de carenta de fier va raspunde foarte repede la suplimentare. Suplimentarea trebuie continuata cateva luni pentru a reface total depozitele de fier ale organismului. Trebuie sa fiti atenti ca anemia poate fi si cauzata si de carenta de vitamina B12 sau de acid folic. Alte cauze posibile ale anemiei sunt sangerarile interne, efectele adverse ale anumitor medicamente si prezenta toxinelor in corp. Exista o boala numita anemia sportivilor. Nu este o anemie reala, aceasta problema datorandu-se unei distrugeri anormale a globulelor rosii prin raniri mecanice, mai degraba decat unei doze inadecvate de fier. Astfel, suplimentarea cu fier in regim zilnic nu se justifica. Pentru a fi siguri, consultati un medic daca apar semne de anemie.

Toxicitate si efecte adverse
Toxicitatea fierului este scazuta si efectele nocive ale unor doze de pana la 75 mg pe zi nu sunt alarmante pentru starea de sanatate. Organismul are un mecanism eficient care previne o supraincarcare cu fier, care ar putea cauza toxicitate. Cantitatea de fier absorbita de organism este reglata atent la nivelul intestinelor, in functie de nevoile organismului. Cu cat nevoile sunt mai mari, cu atat este mai mare si rata absorbtiei. Copiii in crestere, femeile insarcinate si indivizii anemici au rate mai ridicate de absorbtie a fierului. Cand apare o deficienta, rata de absorbtie creste de 2-3 ori peste normal. Din nefericire, acest raspuns nu pare sa fie suficient pentru a preveni anemia in cazul subiectilor cu carenta de fier, care sunt numai pe jumatate anemici sau a caror doza se situeaza la limita.

Au existat rapoarte stiintifice contradictorii privind fierul si riscul bolilor cardiovasculare. Unele studii au aratat ca nivelurile ridicate de fier si

alti markeri ai fierului din sange pareau sa mareasca riscul acestor boli, in timp ce alte studii nu au reusit ca confirme acest lucru. Unele studii au demonstrat ca nivelurile ridicate de feritina serica (un compus care este forma in care fierul este stocat in tesuturi) sau capacitatea de legare a fierului total (TIBC) par sa creasca riscul bolilor cardiovasculare, in timp ce alte studii nu au reusit sa confirme aceste constatari, in mod satisfacator. Stresul oxidativ legat de fier poate de asemenea creste pagubele provocate de radicalii liberi pentru ADN si deci creste riscul de cancer. Cele mai puternice dovezi se refera la cancerul colorectal, dar din nou studiile sunt contradictorii. Ce inseamna toate acestea?
Stim ca antioxidantii sunt apararea noastra naturala impotriva stresului produs de radicalii liberi si ca fierul este un puternic prooxidant, un initiator al stresului oxidativ. Discrepanta dintre constatarile studiilor poate fi rezultatul echilibrului dintre antioxidanti si fier. Chiar daca fierul este esential pentru functiile organismului nostru, prea mult fier, combinat cu o aparare slaba in fata antioxidantilor, datorata unei doze insuficiente de antioxidanti, poate expune pe oricine unui risc ridicat de crestere a stresului oxidativ, care se crede a fi vinovat de producerea bolilor cardiovasculare si cancer. De cand putem masura usor fierul, TIBC si nivelurile feritinei din sange, aceste niveluri ar trebui in mod obisnuit cerute in timpul unor examene medicale fizice. Daca sunt prezente niveluri ridicate, ar trebui discutata cu medicul dumneavoastra reducerea dozei de fier. Cercetarea curenta sustine administrarea de suplimente de fier peste valorile RDI numai daca este necesar. Pacientii cu boli inflamatorii ale intestinelor, cum ar fi maladia Crohn si colitele ulcerative, nu ar trebui sa ia suplimente de fier decat sub supraveghere medicala.

In anumite cazuri, o dereglare periculoasa, cunoscuta sub denumirea de hemocromatoza, poate cauza absorbtia excesiva de fier. Aceasta are ca rezultat construirea in exces a unor depozite de fier in tesuturile mai multor organe, care pot duce la distrugerea ficatului, inimii, pancreasului si a altor organe. Atunci cand este vorba de hemocromatoza genetica, exista din nastere o absorbtie inadecvat de ridicata a fierului din hrana. Hemocromatoza dobandita poate aparea ca urmare a transfuziei, a unor dereglari medicale sau datorita administrarii unor doze de fier excesive timp indelungat. Aceasta dereglare poate fi de asemenea rapid depistata prin analize de sange. Daca se confirma existenta dereglarii, va trebui sa evitati aportul de fier din alimente si suplimente si va trebui sa evitati sa gatiti sau sa pastrati alimentele in vase de metal.