Organismul dumneavoastra contine intre 20 si 28 g de magneziu. Jumatate din aceasta cantitate se gaseste in oase. Ceea ce ramane activeaza sute de enzime peste tot in organism si este cruciala pentru functionarea adecvata a celulelor.

Functii si utilizari

OASE Sl DINTI
La fel ca si calciul si fosforul, magneziul este necesar pentru oase puternice, sanatoase si pentru dinti. Acest mineral joaca un rol important in cresterea oaselor si ajuta la prevenirea distrugerii dintilor, prin mentinerea calciului in smaltul dintilor. Este de inteles de ce dozele scazute de magneziu sunt implicate in dereglarile osoase, cum ar fi osteoporoza.

MUSCHII

Unul dintre rolurile cele mai importante ale magneziului este ca el ajuta muschii sa se relaxeze. Cand calciul intra in celulele tesuturilor musculare, muschii se contracta. Cand calciul iese si il inlocuieste magneziul, muschii se relaxeaza. Aceste functii sunt fara indoiala legate de asocierea cu carenta de magneziu prin aparitia spasmelor musculare, tremuraturilor si convulsiilor. Multi profesionisti folosesc acum suplimentele de maleat de magneziu, o combinatie a magneziului cu acidul malic, in tratamentul fibromialgiei, a dereglarilor caracterizate prin multe puncte sensibile in muschi, si in tratamentul oboselii cronice, care poate de asemenea implica suferinte si dureri musculare.

TULBURARI PSIHIATRICE
Continutul scazut de magneziu pare sa fie asociat cu problemele psihiatrice. Intr-un studiu pe 165 de baieti, s-a gasit ca acei cu simptome de depresie, schizofrenie si tulburari de somn au avut niveluri mai scazute de magneziu in sange decat cei care nu prezinta aceste dereglari. Intr-un alt studiu, s-a constatat ca nivelurile medii ale magneziului in cazul copiilor autisti se situau de asemenea sub valoarea medie. Exista dovezi ca starea lor s-a imbunatatit cand li s-au administrat doze mari de magneziu impreuna cu vitamina B6.

La adulti, aportul insuficient de magneziu poate fi insotit de pierderea senzatiilor la nivelul extremitatilor si la severe tremuraturi, convulsii, contractii musculare, confuzie, delir si tulburari comportamentale. S-a constatat intr-un studiu ca pacientii psihiatrici care au avut tentative de suicid au avut nivelurile magneziului mai scazute decat pacientii fara tentative de suicid si indivizii sanatosi.

BOLI CARDIOVASCULARE
Magneziul - impreuna cu sodiul, potasiul si calciul - pare sa afecteze tonusul muscular al vaselor de sange, ceea ce poate explica de ce suplimentarea cu magneziu s-a dovedit a fi de ajutor in controlarea bolilor cardiovasculare. De exemplu, cercetarea indica faptul ca suplimentarea cu magneziu este eficienta in scaderea catorva tipuri de hipertensiune la indivizi cu niveluri scazute de magneziu. In plus, cercetarea a aratat ca oamenii care sufera de anghina, ce poate fi cauzata de un spasm al vaselor de sange care merg spre inima, pot beneficia de suplimentarea cu magneziu. Oamenii cu hipertensiune au deseori spasme ale vaselor sanguine din retina, lucru care poate afecta vederea. In studii, acesti oameni care tind sa aiba niveluri scazute de magneziu, au inregistrat o regresie a acestor boli, cand au luat suplimente cu magneziu. Diabetul este o alta boala care poate distruge vasele de sange din retina, posibil conducand la severe probleme cu vederea si chiar la orbire. Si in acest caz exista dovezi ca nivelurile scazute ale magneziului pot constitui un factor de risc suplimentar in dezvoltarea si progresul acestor complicatii.

In anumite studii, suplimentarea cu magneziu a imbunatatit echilibrul lipidelor (grasimilor) din sange. Totusi, tratamentul cu doua medicamente care reduc nivelul lipidelor (gemfibrozil si simvastatin) a facut sa scada nivelul de magneziu din sange la bolnavii de diabet. PROBLEME MENSTRUALE
Mai multe studii au sugerat ca suplimentarea cu magneziu ar putea fi de folos in tratarea problemelor menstruale. Intr-unul dintre studii, suplimentarea cu magneziu a redus durerile de sale, de abdomen, precum si numarul zilelor lipsite de la serviciu. Intr-un alt studiu, magneziul impreuna cu vitamina B6 au redus intensitatea si durata crampelor menstruale, simptomele continuand sa se amelioreze pe o perioada de patru pana la sase luni. Intr-un alt studiu, s-a facut o comparatie intre douazeci si cinci de femei carora li s-a administrat un supliment cu magneziu si care au avut simptome menstruale reduse, cu alte douazeci si cinci femei, carora nu li s-a administrat suplimentul. Autorii acestui studiu sugereaza ca aceste ameliorari s-ar putea datora scaderii spectaculoase a nivelurilor anumitor prostaglandine din sange ca urmare a terapiei cu magneziu, ca si binecunoscutei capacitati a magneziului de a slabi spasmele musculare si de a dilata vasele de sange.

ALTE FUNCTII
Magneziul mai indeplineste si alte functii decat cele discutate pana acum. De exemplu, el joaca un rol important in intretinerea functiei nervilor. El mai stabilizeaza si enzimele care produc energie celulara, fiind astfel implicat in reglarea si metabolismul energiei. Magneziul mai joaca un rol si in producerea corespunzatoare a insulinei. In sfarsit, acest nutrient se poate dovedi folositor in prevenirea anumitor complicatii din timpul sarcinii, cum ar fi nasterea prematura si intarzierea cresterii fatului.

RDI si carente
De vreme ce magneziul se gaseste in numeroase si diferite alimente, carentele severe se inregistreaza cel mai adesea la acele persoane care au o dieta redusa cantitativ sau neechilibrata, ca in cazul alcoolicilor si diabeticilor. Dar mai exista si multe alte categorii de oameni cu risc carential de magneziu. S-a estimat ca pana la 60% din populatia Statelor Unite pot intra in categoria de risc carential de magneziu. De exemplu, oamenii care iau multe medicamente, printre care antibiotice si diuretice, pot suferi de o lipsa de magneziu in organism. S-a dovedit ca si anticonceptionalele luate oral pot scadea nivelul magneziului din organism. Deoarece nivelurile scazute de magneziu din sange duc la formarea cheagurilor de sange, acest lucru ar putea explica de ce incidenta trombozei este mai mare la femeile care iau anticonceptionale. In plus, nivelul magneziului poate fi prea scazut la persoane cu sindrom de malabsorbtie sau cu tulburari gastrointestinale, cum ar fi maladia Crohn. Incepem sa recunoastem ca si persoanele care sufera de bulimie pot fi supuse riscului, din cauza diareii prelungite si/sau vomitarii. Si stresul este implicat in prezenta unor niveluri reduse de magneziu, ceea ce ar explica riscul tipic marit al personalitatii Tip A. Un alt studiu a sugerat ca stresul poate fi raspunzator si pentru niveluri scazute de magneziu in cazul femeilor care sufera de tensiune premenstruala.


Valoarea RDI pentru magneziu este de 400 mg pentru barbati si femei si de 450 mg pentru gravide si femei care alapteaza.

Surse alimentare
Magneziul se gaseste intr-o mare varietate de alimente. Cele cu continutul cel mai ridicat de magneziu sunt laptele si produsele lactate, carnea, fructele de mare, nucile, melasa, fasolea, soia, semintele si ger­menii de grau. Cerealele integrale precum ovazul, porumbul si orezul sunt si ele niste surse consistente.

Tineti minte totusi ca procentul de magneziu din alimente variaza considerabil, in functie de procentul de magneziu din solul in care au fost cultivate aceste plante. Pe langa aceasta, o mare parte a magneziului se pierde prin procesare. De exemplu, prin macinare, graul integral pierde 59% din magneziu. Gatirea alimentelor prin fierbere in apa duce de asemenea la pierderea acestui mineral.

Suplimente
Potentialitatea suplimentelor cu magneziu este data de cantitatea de magneziu elementar. Se recomanda suplimente cu magneziu sub forma carbonatului de magneziu sau oxidului de magneziu, pentru ca acestea au cea mai mare potentialitate. Oxidul de magneziu are cel mai mare procent de magneziu - 60% -, iar carbonatul de magneziu - 40%. Se mai gasesc si alte forme de magneziu, cum ar fi magneziul chelat, care este legat de aminoacizi, citratul de magneziu, maleatul de magneziu si aspartatul de magneziu. Multi medici practicieni prefera aceste forme in regimuri terapeutice specifice. Desi aceste forme contin mai putin magneziu per tableta sau capsula decat oxidul de magneziu sau carbonatul de magneziu, ele contin si compusi care par sa aiba si ei efectele lor benefice. Citratul de exemplu, este important pentru producerea de energie. In plus, magneziul din aceste suplimente poate fi mult mai biodisponibil decat in produsele cu procent mai mare de magneziu.

Magneziul lucreaza impreuna cu alte nutrimente, cum ar fi calciul si vitamina D. Suplimentele de calciu si magneziu ar trebui luate impreuna. Consensul este ca raportul calciu/magneziu ar trebui sa fie de 2/1. In timp ce practicienii au raportat succese folosind un raport apropiat de 1/1, studiile care sa sprijine acest raport lipsesc in acest moment. Multi oameni fac un compromis, luand calciu si magneziu in proportie de 2/1,5.

Doza zilnica optima - ODI
Pentru o sanatate optima generala, doza zilnica de baza pentru magneziu este de:

500 - 750 mg pentru barbati si femei.




Toxicitate si efecte adverse
Toxicitatea magneziului este rara, exceptie facand indivizii cu probleme la rinichi. La indivizi sanatosi, cantitatile ridicate de saruri de magneziu (3 000 - 5 000 mg pe zi) au un efect catartic si produsele care contin magneziu sunt deseori utilizate ca laxative care se pot cumpara fara prescriptie medicala. Aceste produse, care includ sarurile Epsom (sulfat de magneziu), hidroxidul de magneziu si citratul de magneziu, lucreaza prin atragerea lichidelor in intestine, stimuland astfel contractiile. S-au observat simptome de toxicitate la subiecti tratati cu 9 000 mg din acest mineral.