Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre vitamine, vitamina, minerale, vitaminele

Vitamina A si carotenoidele






Vitamina A, denumita si retinol, indeplineste un numar important de functii in organism. Aceasta joaca un rol important in functionarea sistemului imunitar, ajuta in protejarea organismului impotriva afectiunilor cardiovasculare si a cancerului, e necesara in regenerarea si mentinerea pielii si este esentiala in functionarea normala a ochilor.


Beta-carotenul apartine grupului de compusi numiti carotenoide. Din punct de vedere istoric, beta-carotenul a fost asociat cu vitamina A deoarece este transformat rapid in organism in vitamina A si, spre deosebire de vitamina preformata, nu este toxica. Pentru aceste motivatii, cercetatorii au inceput, cu multi ani in urma, utilizarea beta-carotenului ca supliment, iar astazi este de departe cea mai cunoscuta si cea mai cercetata carotenoida. Totusi, lucrurile nu au ramas asa de simple. Stim acum ca beta-carotenul are propria sa actiune unica antioxidanta, dincolo de rolul sau de precursor al vitaminei A. Mai stim de asemenea ca cercetarea asupra altor carotenoide indica faptul ca fiecare dintre ele are propriul rol unic in efectele biologice - si activitatea lor antioxidanta poate fi doar unul dintre aceste efecte. Carotenoidele includ: licopenul, luteina, alfa-carotenul si zeaxantinul, iar cercetari recente le dovedesc pe acestea ca fiind la fel de importante ca si beta-carotenul in mentinerea unei sanatati optime, in prevenirea imbolnavirilor si chiar in tratamente. Cea mai mare parte a cercetarii asupra carotenoidelor (altele decat beta-carotenul) a fost concentrata pe licopen si luteina; alte studii despre acesti compusi remarcabili vor urma cu siguranta. Speram, de asemenea, ca vom cunoaste multe alte studii ce includ beta-carotenul. Multe dintre studiile de mai inainte, referitoare la suplimentele cu beta-caroten, aduc argumente contradictorii sau au rezultate negative. Aceste studii utilizeaza beta-carotenul sintetizat, iar noi stim ca beta-carotenul sintetic nu este la fel cu cel in forma naturala. Dr. Kedar Prasad, unul dintre principalii experti in procesele antioxidante si implicarea acestora in diferite forme de cancer, a analizat in mod intamplator suplimentele sintetice de beta-caroten. El a constatat ca toate suplimentele studiate nu au avut actiunea beta-carotenului, din punct de vedere teoretic. Mai mult decat atat, este posibil ca, indiferent de continutul suplimentelor, acestea sa interactioneze cu absorbtia beta-carotenului natural si cu carotenoidele continute in dieta. Este de asemenea posibil ca, in loc de a avea loc un efect antioxidant, sa existe unul pro-oxidant. Este usor de inteles de ce beta-carotenul sintetic a fost utilizat singur: beta-carotenul sintetic este ieftin in comparatie cu cel natural, iar oamenii de stiinta prefera sa stu­dieze, pe rand, cate un compus. Dar daca se intentioneaza ca studiile viitoare sa fie valabile din punct de vedere etic si stiintific, vom avea nevoie de utilizarea suplimentelor de beta-caroten natural, care include si un amestec din alte carotenoide.

Functii si utilizari
INFECTIILE Sl IMUNITATEA
In multe studii efectuate pe animale, vitamina A a fost evidentiata ca imbunatatind rezistenta la infectii si utila, in mod special, in prevenirea bolilor infectioase si neinfectioase ale sistemului respirator. Suplimentarea cu vitamina A constituie un agent sigur si eficient de intarire a sistemului imunitar. Infectiile cronice si bolile pot reduce nivelul vitaminei A in organism, slabind astfel membranele si facandu-le mult mai vulnerabile in fata infectiilor virale. Pacientii care reclama frecvente dureri in gat, raceala, gripa, sinuzita sau bronsita au avut experienta unei afectiuni marcante in acest tip de infectii respiratorii frecvente si severe cand au luat cantitati optime de vitamina A.

Totodata suplimentele cu vitamina A sunt eficiente in reducerea simptomelor asociate reactiilor alergice, ale emfizemului si ale astmului.

BOLILE CARDIOVASCULARE
In timp ce cele mai multe cercetari in prevenirea bolilor coronariene au fost axate pe vitamina E, studii efectuate pe indivizi umani au aratat ca aceste carotenoide pot avea efecte de protectie si terapeutice variate in cazul bolilor cardiovasculare.

Ca si vitamina E, beta-carotenul este incorporat in lipoproteine cu densitate mica (LDL) si poate lucra sinergie cu alte substante nutritive, inclusiv vitamina A, in prevenirea oxidarii LDL - un inamic major in dezvoltarea bolilor coronariene. Pe timpul efectuarii Studiului despre Sanatatea Medicilor, cercetatorii de la Harvard au studiat mai mult de douazeci si doua de mii de medici barbati. In cei zece ani de cercetari, in cadrul acestui studiu, cercetatorii au evaluat un grup de 333 de barbati cu boli cardiovasculare in istoria familiei. Datele au aratat ca medicii din acest grup experimental care au luat 50 mg (aproximativ 85 000 u.i.) de beta-caroten zilnic au suferit doar jumatate din atacurile de cord, atacuri cerebrale si decese din cauza bolilor cardiovasculare decat cei care nu au luat asemenea suplimente. Efectele benefice ale suplimentelor nu au fost vizibile pana in cel de-al doilea an al studiului. Interesant este faptul ca reducerea tuturor manifestarilor bolilor cardiovasculare a aparut ca fiind mai mare cu beta-caroten decat cu aspirina, care este recomandata in mod obisnuit in prevenirea atacurilor de cord. Va rog sa remarcati ca cercetatorii au obtinut aceste rezultate pozitive chiar daca au utilizat beta-caroten sintetic, un component cu actiune mult redusa. Mai mult decat atat, cand participantii la studii ca acesta au aflat ca studiul este despre beta-caroten, ei au inceput sa se hraneasca cu alimente bogate in beta-caroten. Acest fapt produce, in anumite privinte, unele confuzii la nivelul rezultatelor. Imaginati-va ce rezultate pot fi obtinute daca cercetatorii utilizeaza suplimente de beta-caroten natural in doze terapeutice.

Un alt studiu efectuat in India a fost axat pe efectele combinate ale tratamentului antioxidant, incluzand 50 000 u.i. de vitamina A, 1 000 mg de vitamina C, 400 u.i. de vitamina E si 25 mg de beta-caroten. In acest studiu dublu-orb, saizeci si trei de pacienti au primit suplimentele, in timp ce alti saizeci si doi au primit placebo. Toti subiectii au fost suspectati ca avand infarct miocardic acut. Rezultatele acestui studiu releva faptul ca o combinatie a tratamentului antioxidant la pacientii cu atac de cord recent poate proteja impotriva necrozelor cardiace (moartea tesutului) si a stresului oxidativ si, pe de alta parte, ar putea fi benefica in prevenirea com­plicatiilor viitoarelor atacuri de inima. Intr-un alt studiu, publicat in anul 2001 si efectuat pe aproximativ cinci sute de femei si barbati, cercetatorii si-au canalizat atentia pe nivelul din sange al catorva substante nutritive, inclusiv beta-carotenul. Barbatii care au avut o concentratie redusa de beta-caroten (sau vitamina E) in sange au fost de 2,5 ori mai predispusi ingustarii arterei carotide cu mai mult de 30%, comparativ cu barbatii care au avut cele mai mari concentratii in sange. Aceasta concluzie deschide paleta posibilitatilor de actiune a beta-carotenul ui si probabil si a altor carotenoide, asa cum s-a vazut si inainte.

Asa cum sugereaza studiile pomenite mai inainte, multe dintre cercetari au luat in considerare beta-carotenul, dar au aratat, de asemenea, si ca licopenul poate preveni bolile cardiovasculare. De exemplu, persoanele cu nivel ridicat de carotenoide in sange prezinta cel mai scazut risc de ateroscleroza. Si persoanele cu doze ridicate de licopen au prezentat de asemenea riscuri minime de infarct miocardic (atac de cord).

PREVENIREA CANCERULUI
Este un fapt din ce in ce mai evident ca vitamina A si carotenoidele pot asigura o anumita protectie impotriva diferitelor forme de cancer. In multe tari ale lumii, investigatiile efectuate asupra dozelor dietei si a nivelului beta-carotenului si a vitaminei A in sange au aratat, in general, ca nivelurile scazute ale substantelor nutritive in sange sunt asociate cresterii incidentei cancerului - inclusiv in cazul cancerului bronhiilor, bucal, al laringelui, al esofagului, de endometru, de vezica, al sanului, al prostatei, al colului uterin, al colonului, al rectului si al stomacului -, precum si in cazul melanomului - o forma mortala a cancerului de piele. Pe de alta parte, niveluri crescute de beta-caroten si vitamina A au fost corelate cu un risc redus al cancerului, cu rezultate incluzand o reducere de trei ori a cancerului pulmonar si o scadere cu 80% a cancerului colului uterin. Este evidentiat de asemenea ca aceste substante nutritive pot oferi protectie in cazul ulcerelor gastrointestinale. De vreme ce persoanele cu ulcer care sunt mult mai predispuse la cancer gastrointestinal, este posibil ca acest nutrient sa ii protejeze si impotriva celui de-al doilea.

Mai recent, studiile efectuate accentueaza faptul ca licopenul, un carotenoid prezent in concentratii mari in pasta de tomate, a fost, de asemenea, asociat cu riscul scazut al unor tipuri de cancer.

Cercetatorii au constatat ca licopenul inhiba dezvoltarea celulelor canceroase la nivelul prostatei si ca barbatii care consuma in mod regulat zece portii de produse din tomate saptamanal inregistreaza o reducere a riscului de cancer al prostatei cu 35% fata de cei care consuma numai 1,5 portii. Intr-adevar, cea mai convingatoare concluzie se refera la cancerul de prostata, dar licopenul apare ca inhibitor si in cazul celulelor canceroase ale sanului, iar studiile efectuate in cateva tari arata ca femeile consumatoare de multe carotene in regimul alimentar inregistreaza o reducere semnificativa a riscului cancerului de san, comparativ cu cele care consuma mai putin. Licopenul inhiba cresterea celulelor modificate, intr-un tip anume de leucemie. Persoanele care consuma mai mult licopen au inregistrat, de asemenea, o reducere a riscului cancerului cavitatii bucale si esofagian, iar acest carotenoid este asociat si cu reducerea riscului cancerului de piele. In anul 2001, un studiu a aratat ca femeile care consuma suplimente cu carotene, in special alfa-caroten si licopen, au inregistrat un nivel semnificativ scazut al riscului cancerului ovarian. Cele doua surse, puternic sustinute in reducerea riscurilor, au fost sucul de morcovi si sucul de rosii.

Numeroase studii au evidentiat de asemenea ca vitamina A si beta-carotenul sunt utile in tratamentul cancerului deja instalat sau in fazele premergatoare. Studiile efectuate pe subiecti umani au reliefat ca dozele ridicate de suplimente de vitamina A si beta-caroten pot cauza regresia unor simptome precanceroase bucale numite leucoplachii. Studiile preliminare cu privire la utilizarea dozelor bogate de vitamina A si/sau be­ta-caroten in tratamentul cancerului cervical au ajuns la concluzii incurajatoare. Intr-un alt studiu efectuat in Italia si publicat in 1993, 807 pacienti cu cancer pulmonar au avut leziuni canceroase remediate chirurgical. Unui grup de pacienti i s-a administrat individual doze de 300 000 u.i. de vitamina A zilnic, timp de un an, in timp ce altui grup nu i-au fost administrate suplimente. Ca urmare, dupa patruzeci si sase de luni, 37% din grupul celor care luau suplimente au manifestat o revenire a cancerului, fata de 48% din grupul nesuplimentat.

Terapiile cu vitamina A si beta-caroten s-au considerat de asemenea elemente valoroase in tratamentul cancerului de san. In studiile efectuate pe animale, vitamina A a fost considerata ca un factor de incetinire in raspandirea cancerului de la nivelul sanului spre alte parti ale corpului, intr-un studiu efectuat asupra femeilor cu cancer mamar aflate sub chimioterapie, cele care aveau un nivel ridicat al vitaminei A in sange raspundeau terapiei de doua ori mai bine, comparativ cu cele cu un nivel redus de vitamina A. Exista doua teorii referitoare la rezultate. Vitamina A a ajutat in protejarea femeilor de toxicitatea medicamentelor sau poate a interactionat cu medicamentele intr-un mod care a crescut eficienta, intr-un alt studiu, nivelul vitaminelor E si A a fost masurat in randul fe­meilor aflate sub chimioterapie. Aceste niveluri au fost comparate cu cele ale unor subiecti a caror sanatate era sub control. In randul pacientilor cu nivelul vitaminei A egal sau mai mare decat al subiectilor aflati sub control, 83% au raspuns favorabil chimioterapiei si nici unul nu a evidentiat o progresie a cancerului. In randul pacientilor cu nivelul vitaminei A mai scazut comparativ cu cel al subiectilor aflati sub control, doar 36% au raspuns favorabil chimioterapiei, iar 40% au inregistrat progresii ale cancerului.

Alte cercetari efectuate pe subiecti umani au aratat rezultate similare si in cazul altor tipuri de cancer. Cercetatorii scotieni au raportat ca pacientii cu melanom (cancer al pielii), cancer de san si cancer abdominal au raspuns in totalitate mai bine in chimioterapie atunci cand nivelul vitaminei A era mai mare. In Finlanda, cercetatorii au tratat pacienti diagnosticati cu cancer prin chimioterapie si printr-o varietate larga de suplimente de vitamine si minerale, inclusiv 15 000 u.i. pana la 40 000 u.i. de vitamina A, precum si 10 000 u.i. pana la 20 000 u.i. de beta-caroten. Acesti pacienti au trait mai mult si au suferit de mai putine efecte secundare, comparativ cu pacientii carora nu li s-au administrat suplimente.

Intr-un alt studiu, aflat inca in desfasurare, un grup de pacienti, aflati sub chimioterapie conventionala pentru cancer gastric cu metastaza, a primit suplimente cu antioxidanti continand vitaminele A si E, in timp ce altui grup, aflat sub acelasi tratament, nu i-au fost administrate. Pacientii grupului carora li s-au administrat suplimentele au raspuns semnificativ mai bine tratamentului si si-au prelungit supravietuirea, comparativ cu grupul fara suplimente. La simpozionul Centrelor de Tratament al Cancerului din America din anul 1995, Nutritia Adjuvanta in Tratamentul Cancerului, Dr. Jae Ho Kim, profesor de radiologie la Case Western Reserve University, a explicat ca vitamina A actioneaza sinergie cu chimioterapia si radiatiile; aceasta pare sa faca tratamentul mult mai selectiv si, in acelasi timp, ofera o oarecare protectie impotriva efectelor toxice ale terapiei.


In 1994, o dezbatere privitoare la utilizarea suplimentelor de beta-caroten ca factor de prevenire a cancerului a starnit pasiuni. In acel an, un studiu efectuat in Finlanda a obtinut rezultate negative in cazul utilizarii suplimentelor cu beta-caroten in randul fumatorilor "de cursa lunga". Spre sfarsitul anului 1995, un alt studiu, CARET (Proba de eficienta a beta-carotenului si retinolului), a raportat rezultate similare. De fapt, ei au constatat ca suplimentele cu beta-caroten pot creste riscul cancerului pulmonar in cazul fumatorilor-veterani, ca si in cazul celor care lucreaza cu azbest.

De ce rezultatele acestor studii au fost asa de diferite fata de cele ale studiilor de mai inainte? Unele dintre aceste chestiuni ridicate de comunitatea stiintifica includ si faptul ca dozele de beta-caroten ar fi putut fi mult prea scazute. Studiul CARET, de exemplu, a utilizat aproximativ 55 000 u.i. de beta-caroten, spre deosebire de 300 000 u.i. pana la 500 000 u.i., cat s-au folosit in alte studii despre cancer si care au dus la obtinerea unor rezultate favorabile. Mai mult decat atat, cei mai multi oameni de stiinta au cazut de acord ca substantele nutritive antioxidante sunt mult mai eficiente cand sunt luate impreuna decat in mod individual. Cel mai important lucru, probabil, este descoperirea studiului finlandez si CARET - avand in vedere ca acestea nu au fost publicate - si ca acei subiecti carora li s-au administrat (anterior studiului) doze ridicate de beta-caroten au fost protejati impotriva cancerului pulmonar. Este de presupus ca dozele lor ridicate de beta-caroten au provenit din alimentele consumate si, prin definitie, a fost vorba de beta-caroten natural. Mai mult, dieta lor a fost probabil bogata si in alte carotene si antioxidanti. Acest studiu a utilizat insa suplimentele de beta-caroten sintetic si nu a continut alte carotene sau antioxidanti. Asa dupa cum am mentionat mai devreme, beta-caroten ui sintetizat a fost gasit ca neavand aceeasi activitate ca si cea a beta-carotenului natural, aceasta forma putand mai degraba provoca o stare negativa, dupa cum a fost deja evidentiat in unele cercetari.

Studii precum CARET si cel finlandez nu ar trebui pur si simplu ignorate, de vreme ce acestea au ridicat niste intrebari la care se cer raspunsuri. Cu toate acestea, exista numeroase studii efectuate pe subiecti umani, care demonstreaza efectele benefice ale beta-carotenului in incidenta cancerelor cavitatii bucale, a celor pulmonare si de col uterin. De exemplu, intr-un studiu publicat in 2001, cercetatorii au dat cantitati modeste de beta-caroten femeilor ce prezentau displazie de col uterin dovedita prin biopsie, un precursor al cancerului de col uterin, pentru a vedea daca leziunile intra in regresie. Rata raspunsului la acest tratament, comparata cu cel de placebo, a fost mult mai semnificativa la femeile fara virusul papiloma uman (factorul de risc in cancerul de col uterin) si care au avut o forma slaba pana la moderata de displazie.

In acest moment, cercetarea pare sa evidentieze meritele beta-carotenului nu numai ca luptator impotriva cancerului, ci si ca arma impotriva unei palete largi de afectiuni. Dar ar trebui sa fie in forma sa naturala pentru a fi sigur si foarte eficace.

PIELEA
Studiile indica faptul ca vitamina A este utila in stimularea cresterii celulelor sanatoase si este vitala pentru o buna sanatate a pielii. Astfel, s-a constatat ca este un mod eficient de a trata acneea. Tipul vitaminei A prescrise in tratarea din punct de vedere medical a formelor severe de acnee este o forma sintetizata a vitaminei A, numita acid cisretinoic. Acest compus este disponibil numai cu prescriptie medicala si a fost dezvoltat astfel incat vitamina sa poata fi administrata in doze administrate intern, cu continut ridicat - 200 000 u.i. pana la 300 000 u.i. -, fara a prezenta un nivel de toxicitate ce poate fi gasit la alte forme active de vitamina A utilizate. Desi acest tratament aproape asigura succesul, exista probleme toxicologice chiar si la aceasta forma a vitaminei. Beta-caroten ui nu este totusi toxic. Cand am utilizat beta-carotenul, am obtinut rezultate excelente chiar si fara a depasi vreodata 100 000 u.i. zilnic. Trebuie sa reliefez faptul ca beta-carotenul actioneaza chiar si in cazul pacientilor care prezinta acnee severa, ce nu a fost ameliorata semnificativ prin tratamente medicale chiar cu antibiotice. Am observat de asemenea ca beta-carotenul poate constitui un tratament util nontoxic in cazul pielii uscate, al eczemelor si al psoriazisului.

Mai mult decat utilizarea lui in tratamentul diferitelor tipuri de probleme ale pielii, beta-carotenul pare sa ofere protectie in cazul cancerului de piele si afectiunilor datorate imbatranirii. Studiile arata ca administrarea antioxidantilor - inclusiv beta-carotenul - poate diminua vatamarea tesutului din cauza radicalilor liberi indusi de razele ultravio­lete - implicati atat in cancerul pielii, cat si in procesul de imbatranire. Cercetatorii care lucreaza in acest domeniu au recomandat, pentru cea mai buna protectie, utilizarea zilnica a produselor, in cursul anului. Luate oral, 50 000 u.i. de beta-caroten s-a constat ca au protejat impotriva suprimarii functiei imunitare cauzata de expunerea la razele ultraviolete (UV). Aceasta suprimare a functiei imunitare este considerata ca fiind vinovata de dezvoltarea cancerului pielii.


INFECTIA CU VIRUSUL HIV Sl SIDA
Beta-carotenul poate, de asemenea, da speranta persoanelor infectate cu virusul HIV. Intr-un studiu al Dr. Greg Coodley, unora dintre pacientii infectati cu HIV li s-au administrat medicamentul AZT (azidotimidina) si 180 mg (300 000 u.i.) de beta-caroten zilnic, iar celorlalti placebo timp de patru saptamani. Dupa acest interval de timp, tratamentul a fost oprit si inversat, astfel incat grupul cu beta-caroten a primit placebo si invers. S-a constatat ca celulele CD4 si globulele albe din sange - ambele tipuri fiind importante in functia imunitara - au crescut ca numar numai pe perioada administrarii suplimentelor cu beta-caroten. Tinand cont de efectul de intarire a sistemului imunitar prin suplimentarea cu beta-caroten, precum si de lipsa efectelor secundare, exista posibilitatea ca pacientii suplimentati sa nu mai fie atat de expusi infectiilor intamplatoare precum pacientii nesuplimentati, iar SIDA sa fie de asemenea intarziata.

VAZUL
Vitamina A este cunoscuta ca fiind esentiala in pastrarea sanatatii ochilor. O dieta bogata si doze suplimentare ale acestei substante nutritive, ca si un nivel crescut de beta-caroten in plasma au fost asociate cu o reducere a riscului cataractei si degenerescentei maculei (AMD) datorate varstei. Nu exista nici un tratament medical eficace impotriva AMD, care constituie cauza principala in deteriorarea vazului in randul persoanelor cu varste de peste saizeci si cinci de ani. Dozele cu continut ridicat de licopen si zeaxantin, precum si alfa-caroten pot proteja impotriva dezvoltarii cataractei si AMD. Un studiu privind bolile ochilor legate de imbatranire, desfasurat in 2001, a implicat mai mult de trei mii de subiecti cu AMD. Studiul a scos in evidenta ca subiectii care prezentau semne incipiente ale acestui simptom si care luau antioxidanti, inclusiv be­ta-caroten, vitaminele C si E si zinc, au inregistrat o reducere semnificativa a posibilitatilor de progresie a acestei afectiuni. Deoarece aceasta afectiune este asa de serioasa si nu are un tratament medical, autorii acestui studiu au recomandat ca pacientilor diagnosticati cu AMD sa li se administreze suplimente in scopul intarzierii progresarii bolii. Intr-un studiu efectuat de National Eye Institute, cercetatorii au studiat cinci mii de persoane. Ei au constatat ca o combinatie de beta-caroten si vitaminele C si E a redus cu 10% riscul pierderii vederii.

Alte carotenoide au fost de asemenea evidentiate ca protectori ai vederii, in primul rand protejand macula - parte a retinei care ne da posibilitatea de a vedea detaliile de care avem nevoie, pentru a putea citi, coase si recunoaste fetele oamenilor. Recent, numeroase studii au aratat ca luteina si zeaxantinul protejeaza macula. Suplimentarea cu spanac (cel mai bogat aliment in luteina) si suplimentele de luteina pot efectiv trata degenerescenta maculei aflata in stadiu incipient, precum si prevenirea acesteia. Subiectii carora le-au fost administrate 150 g de spanac, de patru pana la sapte ori pe saptamana, sau carora li s-au administrat suplimente antioxidante pe baza de luteina au inregistrat progrese in functiile vizuale. Studiile arata ca aceasta parte a ochiului raspunde de asemenea la doze ridicate si din alte legume cu frunze verzi. Cand persoanelor cu retina pigmentata si alte forme ale degenerescentei retinei le-au fost administrate 40 mg zilnic de suplimente cu licopen timp de douazeci si sase de sap­tamani, dupa aceasta perioada au inregistrat imbunatatiri ale vazului si ale campului vizual.

Se stie ca morcovii, ca sursa de caroten, sunt intr-adevar buni pentru ochi! La fel si spanacul. Dar cati dintre noi se hranesc zilnic in cantitati terapeutice (de exemplu, 150 g de spanac gatit) cu aceste alimente care protejeaza vazul?
RDI si simptomele carentei clasice
Simptomele carentei vitaminei A recunoscute in mod traditional sunt: cecitate nocturna si alte probleme ale ochiului, probleme ale pielii, cresterea suboptimala si insuficienta de reproducere. Cecitatea nocturna de nivel redus devine din ce in ce mai obisnuita in Satele Unite si, in unele cazuri, reprezinta o deficienta subclinica. Pentru a preveni aceste deficiente severe, RDI recomanda 5 000 u.i. pentru femei si barbati si 8 000 u.i. pentru femei insarcinate si cele care alapteaza.

Surse alimentare
Vitamina A activa se gaseste numai in surse animale, in special in uleiul din ficat de peste, cu precadere in cel de cod, somon si rechin. Se mai gaseste si in ficatul de vita si de pui, in oua si in produsele lactate. Beta-carotenul, precursorul vitaminei A, se gaseste numai in fructele si legumele verzi si galben-portocalii precum morcov, varza creata, gulie, patrunjel, spanac, frunze de nap, frunze de papadie, caise si pepene galben. Pasta de tomate este cea mai bogata sursa de licopen.

Daca va bazati pe surse alimentare, tineti cont de faptul ca vitamina A si carotenoidele pot fi distruse de caldura, de alcalii (de exemplu bicar­bonatul de sodiu, care este adaugat cateodata la gatitul legumelor pentru a le pastra verzi), de lumina si de aer. Deoarece beta-carotenul este in mod special sensibil la oxidare, sucul de morcovi este bogat in aceasta substanta (beta-caroten) numai daca este consumat imediat dupa preparare.

Suplimente
Studiile referitoare la efectele vitaminei A si ale beta-carotenului asupra cancerului au fost corelate cu scaderea riscului acestei boli, mult mai des in cazul dozelor cu continut bogat in beta-caroten decat in cazul unor doze mari de vitamina A de ulei din ficat de peste. De vreme ce vitamina A activa (din uleiul de ficat de peste) si beta-carotenul pot avea functii usor diferite in organism, se recomanda sa se ia o combinatie de beta-caroten si vitamina A activa. Aceasta combinatie este cea mai eficienta. Palmitatul, forma sintetica de vitamina A, este solubil in apa si este astfel de preferat pentru multe persoane cu dificultati in absorbtia grasimilor.

Exista mai mult de patru sute de carotenoide si acum se pare ca multe, daca nu toate, sunt vitale in mentinerea unei sanatati optime. Se recomanda suplimentul natural de beta-caroten care mai contine si un amestec de carotenoide. Cand cumparati suplimentul cu carotenoide vedeti daca pe eticheta mai sunt trecute si alte carotenoide in afara de beta-caroten, cum ar fi licopen, luteina, alfa-caroten si zeaxantin. Toxicitate si efecte adverse
Toate formele active de vitamina A - atat cea hidrosolubila, cat si cea liposolubila - sunt stocate in ficat. Acest supliment poate fi asadar toxic in cantitati mari. In general, un adult normal si sanatos trebuie sa ia cel putin 100 000 u.i. de vitamina A zilnic, pentru o perioada de cateva luni, pentru ca semnele de toxicitate sa se manifeste. Semnele incipiente de toxicitate sunt oboseala, greata, voma, dureri de cap, ameteala, vedere impaienjenita, necoordonare musculara si pierderea parului de pe corp. De altfel, toate aceste simptome dispar cand se opreste administrarea suplimentelor cu vitamina A; nu se recomanda aceasta doza fara supraveghere medicala.

Beta-carotenul natural, pe de alta parte, poate fi administrat pentru o perioada lunga de timp, teoretic fara a prezenta vreun risc de toxicitate. De vreme ce beta-carotenul este un pigment natural, singurul efect advers este ca, administrandu-se prea mult, s-ar crea posibilitatea aparitiei carotenemiei, un simptom in care pielea capata o culoare usor portocalie. Acesta este semnalul ca organismul a acumulat atata beta-caroten cat sa activeze vitamina A (cat a avut nevoie), excesul regasindu-se in pigmentul galben-portocaliu. Pe de alta parte, asemenea pigmenti sunt prezenti adesea la persoanele sensibile la razele soarelui, intrucat nuantarea pielii permite o anumita protectie suplimentara impotriva arsurilor solare. Preparatele carotenelor sunt folosite de asemenea de catre unele persoane pentru efecte cosmetice. Pielea arata ca si cand ar fi bronzata, permitandu-le acestor persoane sa se si bronzeze mult mai usor, iar bronzul sa fie mai rezistent in timp. Si, asa dupa cum am vazut, nivelul ridicat de carotenoide poate de asemenea sa protejeze impotriva cancerului pielii.

loading...




Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente