Vitamina D nu este o vitamina in adevaratul sens al cuvantului din doua motive. Unul: organismul nostru o poate produce in urma expunerii la soare. Al doilea: in forma sa activa este considerata un hormon. In mod specific, ea are efecte ca si un hormon in absorbtia mineralelor, in procesul de mineralizare a oaselor si in unele secretii.

Functii si utilizare
Datorita rolului vitaminei D in absorbtia mineralelor si in procesul de mineralizare a oaselor, aceasta este extrem de importanta in mentinerea densitatii osoase. Studiile arata ca suplimentele de calciu si vitamina D pot preveni problemele osoase si imbunatati densitatea osoasa in cazul per­soanelor in varsta. Aceste doua tipuri de suplimente, impreuna, au evidentiat o reducere a ratei fracturilor de sold - un lucru deosebit de bun, pe care terapia de inlocuire hormonala nu a dovedit sa-l fi dobandit.

In timp ce sanatatea oaselor este functia cea mai cunoscuta a vita­minei D, studiile au relevat si alte roluri pe care vitamina D le mai poate juca. De exemplu, vitamina D combinata cu calciu a fost considerata ca avand proprietati anticanceroase. Studiile au aratat ca populatiile care traiesc departe de ecuator prezinta un risc major al deceselor survenite in urma cancerului de san, de colon, ovarian si de prostata - probabil datorita faptului ca sunt expuse cel mai putin luminii solare si nu pot produce vitamina D in cantitati mai mari.

La unele persoane, nivelul scazut de vitamina D poate determina cresterea tensiunii arteriale, sugerand astfel ca nivelul terapeutic poate ajuta in reglarea sa. Cand femeile care au luat suplimente de vitamina D au fost monitorizate timp de unsprezece ani, cercetatorii au gasit ca riscul afectiunilor cardiace a fost cu 31 % mai scazut decat in cazul femeilor care nu au luat aceste suplimente.

Vitamina D a fost considerata, de asemenea, ca avand un rol important in tratamentul unor afectiuni imunologice, cum ar fi scleroza multipla si psoriazisul. Copiii care primesc suplimente de vitamina D de la varsta de un an prezinta un risc cu 80% mai scazut in dezvoltarea diabetului de tip 1. Mai mult chiar, vitamina D a fost considerata ca un factor de imbunatatire in cazul psoriazisului, la fel ca si in influentarea ritmurilor biologice, a dispozitiei generale si a comportamentului. Vitamina D poate, de asemenea, imbunatati capacitatea musculara.

RDI si simptomele de carenta clasica
In cazul copiilor, rahitismul este afectiunea deficitara clasica a acestei vitamine. Simptomele rahitismului includ: oprirea cresterii in greutate, dezvoltarea intarziata a dentitiei, craniu moale (la copii foarte mici) si deformari ireversibile ale oaselor.

In cazul adultilor, hipocalcemia (nivelul scazut al calciului in sange), osteomalacia (reducerea continutului de minerale din oase) si osteoporoza (reducerea masei osoase) sunt asociate deficientei vitaminei D. Oasele subtiri care fac posibila producerea cu usurinta a fracturilor - semnul clasic al osteoporozei - au fost recunoscute ca si constituind o problema in continua crestere in randul femeilor aflate in perioada postmenopauza a caror productie hormonala se schimba din faza premenopauzala. (Barbatii pot de asemenea suferi, dar in mod obisnuit sunt protejati impotriva problemelor osoase de nivelul ridicat de testosteron.)
Mai mult, femeile cu deficiente ereditare ale vitaminei D pot prezenta neregularitati ale oaselor pelviene, facand dificila nasterea. Calciul si magneziul, la fel ca si alte minerale si vitamine, pot fi administrate im­preuna cu vitamina D, ca aceste substante nutritive sa actioneze impreuna in organism, pentru formarea si mentinerea unei bune mase osoase. De fapt, cand suplimentele de calciu sunt administrate singure - fara vitamina D sau alte mineraie - in cazul femeilor aflate in faza de premenopauza, rata problemelor osoase este doar incetinita. Acelasi lucru este valabil si pentru terapia de substitutie a estrogenului.

RDI pentru vitamina D este de 400 u.i. Surprinzator, cantitatea general agreata de cei mai multi dintre oamenii de stiinta este de 400 u.i. zilnic. In conformitate cu datele oficiale, carenta de vitamina D nu este (in majoritate) recunoscuta ca aflandu-se la o scara ridicata in randul femeilor adulte, aflate la varsta procrearii, ceea ce inseamna, conform RDI, ca femeile nu prezinta aceasta deficienta. Acest lucru este deosebit de suparator tinand cont de cercetarile in domeniul cancerului la colon si vitamina D - exista dovezi ca recomandarile facute de Institutul de Me­dicina pentru dozele zilnice (400 u.i. pentru adultele de varsta mijlocie si 600 u.i. pentru adulte mai varstnice) sunt prea scazute.

Surse alimentare
Alimentele prezinta in general un continut sarac in aceasta vitamina. Cea mai bogata sursa de vitamina D o reprezinta uleiurile de ficat de peste, precum si pestele gras de apa sarata, cum ar fi bibanul de apa sarata, halibutul (Hippoplossus Hippoglossus din Atlantic si H. Stenolepis din Pacific), pestele-sabie, heringul, tonul si codul. Deoarece laptele contine in mod obisnuit vitamina D, acesta si produsele lactate sunt de asemenea o sursa buna pentru aceasta vitamina.

Suplimente
Exista doua forme de vitamina D: Vitamina D2 (ergocalciferol) si vitamina D3 (colecalciferol). Vitamina D3 este forma preferata, datorita faptului ca aceasta este forma naturala. Dar ambele vitamine D2 si D3 devin vitamina D activa hormonal dupa trecerea prin ficat si rinichi. Formele active speciale sunt disponibile cu prescriptie pentru pacientii care prezinta afectiuni cronice ale ficatului sau rinichilor, ce pot afecta capacitatea acestora de transformare a vitaminei in forma sa activa.

Doza zilnica optima - ODI
Pentru o sanatate generala optima, ODI de referinta pentru vitamina D este:

400 u.i. - 800 u.i. pentru barbati si femei.
Stilul de viata, culoarea pielii, gradul de poluare atmosferica si latitudinea geografica afecteaza gradul de expunere la soare si cantitatea de vitamina D ce poate fi fabricata in organism. De asemenea, este interesant sa stim timpul in care vitamina D este sintetizata in perioada lunilor de iarna si timpul in care depozitele de vitamina D din organism sunt capabile sa acopere cererile zilnice in aceasta perioada. De aceea, daca va petreceti timpul rareori in lumina razelor soarelui, aveti un ten inchis, traiti la o latitudine nordica, evitati produsele lactate sau prezentati afectiuni ale ficatului sau ale rinichilor, puteti suferi de o deficienta a acestei vitamine.

Cercetari recente indica faptul ca persoanele in varsta pot prezenta de asemenea un risc ridicat al deficientei vitaminei D. Orice persoana cu osteoporoza care nu a raspuns la suplimentele cu calciu poate fi indreptata catre un regim continand suplimentarea moderata a vitaminei D si a magneziului si, bineinteles, sporirea expunerii la razele soarelui. Un studiu sugera ca femeile in varsta pot avea nevoie de fapt de 600 u.i. pana la 800 u.i. mai degraba decat de 400 u.i. zilnic. Majoritatea pacientilor care sufera de boala lui Crohn inregistreaza un nivel scazut de vitamina D si li s-ar putea administra suplimente cu aceasta substanta nutritiva pentru prevenirea osteomalaciei.

Toxicitate si efecte adverse
In conformitate cu multe lucrari, cantitatile mai mari de 1 000 u.i. zilnic de vitamina D apar ca sigure pentru adulti. Ambele efecte, benefice si adverse, ale acestui exces cantitativ sunt controversate. Simptomele de prea multa vitamina D sunt greata, pierderea apetitului, durerile de cap, diareea, oboseala si nelinistea. Cazurile moderate de hipervitaminoza -simptomatic cauzate de supradoze de vitamine - sunt tratabile. Totusi, dozele mai mari de 1 000 u.i. zilnic pot provoca hipercalcemia (nivelul ridicat de calciu in sange). Acest fapt poate conduce la depozitarea cal­ciului in tesuturile moi ca acelea ale rinichilor, ale inimii, ale plamanilor sau in sistemul vascular - depozite ce pot fi ireversibile.

Exista dovezi ca formele sintetice de vitamina D disponibile prin prescriptii pot constitui un tratament mai bun in cazul persoanelor cu absorbtie ingreunata, in timp ce dozele scazute pot fi utile, reducand riscul toxicitatii. Aceste forme actioneaza de asemenea mult mai repede in inlaturarea deficitului de vitamina D.