Boli Medicina.com - Sanatatea ta e preocuparea noastra.
Medicina naturista si
 Cum sa consumam alimentele
 Regimul de separare a albuminei
 Mentinerea echilibrului acido bazic
 Reguli de combinare a alimentelor
 Conceptia pozitiva asupra vietii
 Conditii de sanatate





boli, remedii, Tratamente, remedii naturiste, Tratament naturist la medicina stucturate pe referat, proiect, eseu, lucrare, diploma, tema despre Medicina naturista si reguli generale pentru sanatate

Cum sa consumam alimentele







Celor sanatosi, care nu vor sa renunte la modul de alimentatie cu care s-au obisnuit, pentru a evita imbolnavirile, recomandam:

.    Sa consume carnea numai dupa ce au oparit-o in apa clocotita, preferand pestele (cu carnea alba), deoarece substantele excitante pe care le contine nu actioneaza asupra sistemului nervos (contine P, care este reconstituent pentru nervi). Pestele are o influenta benefica si asupra ficatului. Pestele contine substante proteice si aminoacizi care apara structura hepatocritului de agentii toxici. Pestele slab (morun, biban, stiuca) are carnea fibroasa si este bogat in proteine. Pestele gras (somon, hering, pastrav, sardina) are vitaminele A si D. Pestele gras de crescatorie este mai sanatos decat cel salbatic, deoarece contine cu 10% mai putini acizi grasi, datorati consumului de zooplancton sau/si fito-plancton. Nu este recomandat ca pestele sa fie consumat prajit (grasimile sale nu se dizolva in uleiul de bucatarie), ci sub forma de marinata, rasol sau gatit la cuptor. Pestele afumat contine amine aromatice cancerigene. Cercetatorii de la Institutul Inserm (Franta) au constatat ca pestele gras diminueaza riscul afectiunilor cardiovasculare; desi influen­teaza putin colesterolul, carnea lor reduce triglucidele generatoare de boli ale inimii. Acidul gras din carnea de peste are influenta benefica asupra dezvoltarii creierului (se recomanda femeilor insarcinate). Acidul gras omega 3 are un puternic rol antidepresiv. Acidul DHA din carnea pestelui gras favorizeaza fluidificarea membranelor celulelor nervoase, care devin astfel mai putin receptive la serotonina, substanta care genereaza anumite stari depresive. Consumul de peste gras are efecte benefice in astm, iritatii, inflamatii, diminuand riscurile bronsitei cronice la fumatori. Acidul omega 3 s-a dovedit eficace in combaterea unor tipuri de artroza si neuropatie.


.    Mancarea consumata sa fie cat mai proaspat gatita.

.    Sa consume si cereale, legume, fructe crude. Sa nu lipseasca salata cruda de la masa, cu ulei presat la rece (de masline, porumb) si acrita cu lamaie, lapte batut sau putina zeama de varza. Insist pe cruditati, deoarece in celulele plantelor sunt enzime, care constituie principii ale vietii (nu sunt moarte). Zilnic sa se consume 3 linguri de grau incoltit, deoarece cerealele in perioada de incoltire sunt cele mai puternice reconstituente, mai ales la trecerea de la iarna la primavara (cand se produc epidemii de gripa), pentru ca cerealele inmagazineaza multa lumina solara (+) in invelisul lor (mai ales in momentul germinarii), ca si mierea. Absorbtia luminii este necesara pentru asimilarea alimentelor si eliberarea toxinelor. Lumina produce hormoni, care sunt catalizatori ai reactiilor vitale. Atentie la Luna plina, deoarece lumina lunara, desi de 45000 ori mai slaba decat a soarelui, exercita asupra mineralelor si tesuturilor organice o actiune coroziva, comparabila cu aceea a unui acid, mult mai intensa ca a luminii solare.

.    Iarna, sa se consume grasimi ca uleiul de peste si untul, care sunt foarte bogate in lumina si degaja caldura.

.    Alcoolul trebuie evitat cat mai mult iarna, deoarece produce foarte putina caldura fizica si scade caldura proprie a organismului.

Grigore Mihaescu, in cartea Fructele in alimentatie, bionergie si cosmetica, considera ca mai bune pentru sanatate sunt bauturile nedistilate, doarece sunt slab sau moderat alcoolice si contin si alte substante utile organismului (are lipsesc din cele distilate): glucide nefermentate, urme de substante proteice, acizi orgaiici, saruri minerale, vitamine, arome si pigmenti.

.    Este de preferat consumul painii de graham, integrale sau de secara. Daca nu exista posibilitatea procurarii, atunci sa se consume tarate. Congesul medical de la Madrid, din 1933, a confirmat relatia dintre lipsa de Mg si cancer; Mg se gaseste in painea integrala si sarea bruta si lipseste din painea alba si sarea rafinata, frecventa cancerului este invers proportionala cu consumul de usturoi.

.    Sa combata constipatia.

.    Dimineata sa bea un ceai de plante, sa faca gimnastica sau mers mult.

.    Sa tina posturile.

.    Sa nu adauge sarea decat la sfarsitul gatitului, deoarecs sarea, fiind hidrofila (atrage apa), elimina lichidul irtterstitial (bogat in vitamine, mineiale) din legume. Prezenta sarii in apa ridica temperatura de fierbere. Preferabil este sa se consume sare de mare, care are in compozitie 100 elemente, fata de sarea obisnuita, care are doar Na si CI (pentru a fi metabolizata, produce dezechilibru in corp). Trebuie evitita folosirea sarii cu Iod zilnic, deoarece in timp va afecta glanda tiroida (paralizia glandei tiroide - hipotiroidie). Sarea iodata se va consuma zilnic in zone ale tarii cu lipsa de bd in apa, aer, cum ar fi zona Siriu-Nehoiu.

.    La gatit, sa foloseasca ulei vegetal - are temperatura critica de descompunere mare (cam 200 °C) si indicat este sa se adauge la sfarsit. Prelungirea timpului de prajire duce prin descompunere la formarea unor compusi toxici (acroleins), care au o actiune iritanta. in cantitati mici, pe vreme rece, este recomandata slanina cruda. Acizii grasi prezenti in alimentele de origine animala sunt principalii transportori de vitamine liposolubile ca: retinolul (A), colecalciferolul (D), tocoferolul (E) etc.

.    La prajeli este indicat uleiul de masline, care este cel mai stabil la temperaturi ridicate (dr. Jorge D. Pamplona). Uleiurile din seminte se oxideaza mai usor si sunt mai putin indicate la prajit. Cand carnea se prajeste la .temperand ridicate se formeaza metil-colantrenul (substanta cancerigena).

.    Indicata este fierberea in abur a legumelor, pentru a nu se pierde vitaminele si sarurile minerale, care altfel ar trece in apa. Evitati si prajirea carnii. Inainte de a o pune in mancare, fierbeti-o sau preparati-o in cuptor cu putina apa Deja am specificat, la capitolul "Alimentatia recomandata in diverse boli - Grasimi", faptul ca uleiul incalzit la tempe­raturi ridicate (sau refolosit), mai ales daca este combinat cu amidon, zahar, proteine, acizi, este greu digerabil si chiar foarte toxic, in el formandi-se produsi de tipul acrylamidei, care reprezinta un factor de risc in producerea multor boi, chiar si a cancerului. Relativ recent (aprilie 2002), unii cercetatori suedezi si germani au atras atentia opiniei publice asupra unei descoperiri care apoi a facut valva in Vest. ACRYLAMIDA, substanta presupus cancerigena, se formeaza din reactia aminoacizilor cu hidratii de carbon, in alimente coapte sau prajite fara apa, la temperaturi mai mari de 120 °C : cartofi prajiti, sticks-uri, grisine, biscuiti, fursecuri, fulgi de cereale, paine prajita, pop-corn, gogosi, coaja de paine etc. Sa se tina cont de faptul ca in cartofii vechi cantitatea de acrylamida este mai mare, deci este mai bine ca acestia sa fie consumati fierti. De asemenea, grasimile cu silicon stimuleaza producerea acrylamidei, deci acestea sa nu fie folosite. Concentratia de acrylamida creste odata cu ridicarea temperaturii si scaderea cantitatii de apa din alimente. Concentratia critica de acrylamida incepe de la 175 °C, deci temperatura din cuptor nu trebuie sa depaseasca 190-200 °C. Un aliment cu cat este mai uscat si mai rumenit, cu atat este mai nesanatos. Deoarece acrylamida se produce la suprafata, concentratia scade daca preparatul este mai mare, deci sa se prefere painea fata de chifle si sa se indeparteze coaja de paine. In tava este indicat sa se puna hartie de copt, pentru ca prajiturile sa nu se incinga prea tare in partea de jos, reducand astfel cantitatea de acrylamida. Sa se rumeneasca cat mai putin alimentele si sa nu se incinga grasimea peste masura. Deci, inca o data se adevereste faptul ca fiertul in apa sau abur este cel mai sanatos.

.    Lichidele trebuie consumate in proportie de 2-3 l/zi, sub forma de supe, ceaiuri, fructe, apa. Sangele contine 80% apa. Dupa aer, apa este cel mai important element. Sangele transporta amoniacul (deseu provenit din descompunerea substantelor proteice in tesuturi) in ficat, unde este transformat in uree. Tot sangele transporta si substantele necesare organelor, ca de exemplu glucoza necesara muschilor.

.    Sa tina cont de compatibilitatea alimentelor, conform cartii Din tainele alimentatiei lacto-vegetariene, de N. Catrina (profesor). Cea mai buna combinatie este cea cu legume verzi. Alimentul este cu atat mai greu digerabil cu cat nutrimentele (glucide, protide, lipide) care il compun exista in procentaj mai mare.

.    Aditivii alimentari sunt de multe ori periculosi pentru sanatate. La inceputul anului 1980, Uniunea Europeana a codificat aditivii alimentari cu litera "E" (de la Europa) urmata de un numar specific aditivului. Iata lista E-urilor cel mai des intalnite:

E-uri nedaunatoare : E 140 (clorofila, colorant natural); E 300 (vitamina C naturala,
acid ascorbic); E 306 (vitamina E naturala); E 322 (lecitina); E 407 (caragenon natural,
emulsifiant extras dintr-o alga); E 440 ( pectina, gelifiant natural).

E-uri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171-173, E 240, E 241, E 477.

E-uri periculoase: E 102 (foarte nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant roz, produce
tumori tiroidiene).

E-uri toxice : E 200 (scade vitamina B12 - anemie pernicioasa), E 220-222, E 224 (boli
Intestinale), E 230-233 (boli de piele), E 311, 312 ( produc boli ale sistemului nervos),
E 320, 321 (antioxidanti din margarina, cresc colesterolul din sange), E 330 ( acid citric
sau sarea de lamaie - afectiuni bucale, posibil cancer), E 338-341, E 407, E 450, E 461,
E 463, E 465, E 466 (afecteaza tubul digestiv).

E-uri cancerigene (interzise in SUA, Rusia si tarile din Comunitatea Europeana):

E 123, E 131, E 142, E 211, E 213-215, E 217, E 230, E 631.

loading...




Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol

HomeAlimente si rolul lor in sanatate. EseuriDieta, Retete de slabire, Cure Naturiste si Proiecte MedicinaTratamente si Terapii Naturiste in lucrari de licenta/rezidentiat. Tratarea bolilor intr-un mod sanatosBoliMedicamente si referate necesare pentru sanatatea ta.HomeAlimenteDietaTratamente NaturisteBoliMedicamente