 |  |
| |
În ciuda concepţiei populare potrivit căreia cancerul îşi alege victimele la întâmplare, datele acumulate în ultimele decenii arată din ce în ce mai clar că marea majoritate a cancerelor pot fi prevenite. Aşa cum se poate observa din graficul de mai jos, peste două treimi din decesele provocate de cancer sunt legate de fumat, greşeli alimentare, obezitate, sedentarism şi consumul de alcool. Toţi aceşti factori se află sub controlul nostru şi fac parte din stilul nostru de viaţă. Un alt procent - mai redus - de cancere au cauze care pot fi influenţate, cel puţin parţial, de deciziile noastre la nivel individual sau ca societate. Ajungem astfel la concluzia - bazată pe date statistice culese din multe regiuni ale lumii timp de mai multe zeci de ani - că peste 75% din cancere pot fi prevenite! Dacă această cifră vi se pare surprinzătoare, este cazul să citiţi mai departe. Ţinând seama că pe lista cauzelor de deces din ţara noastră cancerul se află pe locul doi, s-ar putea ca cele ce urmează să vă salveze viaţa!
Cauzele cancerului
Recunoaşterea posibilităţii de prevenire a cancerului ar reprezenta un mare pas înainte în mentalitatea oamenilor. Din păcate presa şi media în general ne bombardează cu o adevărată cacofonie de mesaje şi sfaturi contradictorii în legătură cu cauzele şi măsurile de prevenire a cancerului din care nu mai înţelegi nimic. Consecinţa cea mai gravă este că nici informaţiile pertinente şi reale nu mai sunt luate în serios.
În afară de efectul cancerigen al fumatului oamenii cunosc destul de puţin despre cauzele acestei temute maladii. Cancerul continuă să fie privit ca un mister a cărui înţelegere ne depăşeşte, şi prin urmare este dincolo de capacitatea noastră de a-l preveni. În aceste condiţii, atenţia publicului s-a focalizat mai mult asupra tratamentului cancerului, mai ales că s-a vorbit şi s-a scris extrem de mult despre găsirea unei "cure" pentru cancer. Să mai adăugăm la aceasta şi faptul că diagnosticul de cancer la o rudă sau prieten este un o cotitură majoră în viaţa celor implicaţi, cu consecinţe care nu pot fi uitate niciodată, în vreme ce rezultatele eforturilor de prevenire nu sunt nici pe departe la fel de vizibile şi nici nu pot fi individualizate. Ca să nu mai vorbim de faptul că rezultatele studiilor mai noi, care arată existenţa unor legături între cancer şi dietă, obezitate, exerciţiu fizic şi alcool, nu sunt aproape deloc cunoscute la noi în ţară.
Sperăm ca acest material să-i convingă pe cei ce vor participa la el că şi cancerul este o boală prevenibilă, ceea ce îi va motiva să facă schimbările necesare.
Temerile legate de factorii cancerigeni din mediu sunt exagerate faţă de riscurile reale
Cei mai mulţi oameni se tem de factorii cancerigeni din mediul înconjurător - în special de substanţe cancerigene, câmpuri electromagnetice şi alte produse ale tehnologiei moderne. Sau de poluare şi de expunerea la locul de muncă la compuşi cancerigeni. Desigur că nu trebuie să ignorăm impactul acestor factori, dar realitatea este că importanţa lor este mult mai mică decât consideră cei mai mulţi, şi lucrul acesta trebuie accentuat. Din nou, o bună parte din vina pentru această stare de lucruri revine mediei, care continuă să insiste asupra unei varietăţi de substanţe cancerigene - de la dioxină, compuşi sintetici etc., distrăgând atenţia publicului de la factorii cauzali cei mai importanţi: fumatul, greşelile alimentare, obezitatea, sedentarismul ş.a. Aşa se ajunge la situaţii de-a dreptul tragi-comice, cum ar fi cazul unor fumători care sunt sincer îngrijoraţi de posibilele efecte cancerigene ale câmpurilor electromagnetice sau ale estrogenilor, în timp ce neagă sau aleg să ignore impactul păgubitor al fumatului asupra sănătăţii lor.
Fumatul
Fumatul este cea mai importantă cauză prevenibilă de deces. În ţările occidentale se estimează că 30% din cancere sunt provocate de fumat. Dacă ţinem seama de faptul că în România se fumează mult mai mult decât în Occident, putem presupune că situaţia este şi mai alarmantă.
Stăvilirea epidemiei fumatului este cea mai eficientă cale de prevenire a cancerului.
De la cancerul de cavitatea bucală, limbă, laringe şi căi respiratorii superioare, bronho-pulmonar, gastric, pancreatic, de vezică urinară etc., fumătorii au de înfruntat o creştere a riscului majorităţii tipurilor de cancer.
Chiar şi fumatul pasiv creşte riscul de cancer, inclusiv de cancer pulmonar. În 1993, Agenţia de protecţie a mediului din SUA (EPA) a desemnat fumul de ţigară drept cancerigen din grupul A, pentru care nu există nici un nivel sigur de expunere.
Dieta şi obezitatea
Specialiştii consideră că cel puţin 30% din totalul cancerelor survenite la adult pot fi atribuite greşelilor alimentare şi obezităţii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii merge chiar mai departe şi susţine că între 30 şi 60% din cancere apar datorită unor factori alimentari.
Obiceiurile alimentare influenţează riscul de cancer în ambele sensuri. Există greşeli alimentare care, atunci când sunt comise repetat, cresc riscul, şi există factori alimentari despre care se ştie că au un puternic efect protector împotriva cancerului.
Din studiile efectuate până în prezent, dieta care previne cancerul se caracterizează prin:
. Consum crescut de fructe şi legume. Acestea scad riscul pentru numeroase tipuri de cancer, în special faţă de cancerul pulmonar, gastric, de esofag şi laringe. Dintre toţi factorii protectori, acesta este cel mai bine documentat.
. Consum ridicat de leguminoase şi cereale. Aceste categorii de alimente vegetale (din care fac parte pâinea integrală, pastele, produsele din soia, fasolea, mazărea, lintea etc.) pot reduce riscul de cancer de stomac şi pancreas, precum şi cancerele cu alte localizări.
. Consum redus de carne roşie. Consumul de carne roşie este recunoscut astăzi ca fiind implicat în geneza cancerului de colon.
. Consum redus de sare. Scăderea consumului de sare poate reduce riscul de cancer de stomac.
. Consum redus de grăsimi saturate (animale). Folosirea în alimentaţie a grăsimilor animale sunt legate de creşterea riscului de cancer de prostată şi cu alte localizări. De aceea este important ca grăsimile alimentare adăugate la mâncare să fie de origine vegetală. Uleiul de măsline, îndeosebi, este o alegere excelentă.
Obezitatea în timpul vieţii de adult, fie datorită aportului energetic excesiv (mâncare prea multă), fie cheltuielilor energetice reduse (sedentarism) este o cauză importantă a cancerului endometrial şi mamar în postmenopauză. De asemenea, obezitatea este asociată cu cancerul de colon, rect şi rinichi. Obezitatea poate fi rezolvată prin modificarea alimentaţiei şi creşterea nivelului de activitate fizică.
Sedentarismul
Creşterea nivelului de activitate fizică reduce incidenţa cancerului colorectal şi poate reduce cancerul mamar şi de prostată. Activitatea fizică regulată în copilărie şi adolescenţă poate preveni câştigul excesiv în greutate şi poate, de asemenea, întârzia debutul menstruaţiei (menarha la vârstă mică este un factor de risc major pentru cancerul mamar).
Factori ocupaţionali
Menţinerea sub control a compuşilor cancerigeni ocupaţionali continuă să fie, în ţările industrializate, o preocupare a specialiştilor în prevenirea cancerului. Însumaţi, aceşti factori ocupaţionali nu provoacă, pe plan mondial, mai mult de 5% din totalul cancerelor fatale. Localizările cele mai frecvente sunt cancerul pulmonar, de vezică urinară şi de măduvă osoasă.
Şi în ţara noastră s-au luat măsuri pentru reducerea impactului acestor factori. Din păcate există încă locuri de muncă în care muncitorii sunt expuşi unor factori cancerigeni (pulberi de azbest, de exemplu) fără să li se ofere măsuri de protecţie suficiente.
Antecedente familiale de cancer
Unele persoane au o susceptibilitate crescută faţă de cancer datorită unor mutaţii genetice care afectează mai mulţi membrii ai unei familii. Din fericire, frecvenţa în populaţia generală a acestor mutaţii este rară, astfel că ele nu contribuie decât cu maximum 5% la totalul cancerelor. În situaţiile în care există această predispoziţie familială sunt indicate unele măsuri preventive cum este sfatul genetic, în urma căruia cuplurile pot decide să nu aibă copii, sau screeningul mai frecvent în rândul celor cu risc crescut.
Incidenţa cancerului mai depinde şi de polimorfismul genetic ce afectează absorbţia, transportul, activarea metabolică sau detoxifierea agenţilor cancerigeni din mediu. Susceptibilitatea genetică datorată acestor procese ce pot facilita apariţia cancerului poate juca un rol interactiv în majoritatea cauzelor de cancer.
Virusuri şi alţi agenţi biologici
Agenţii infecţioşi, recuţi cu vederea chiar cu 30 de ani în urmă ca posibili factori cauzali ai cancerului la om, sunt astăzi recunoscuţi ca fiind implicaţi în cel puţin 5% din cancerele fatale care se produc pe plan mondial. Printre microorganismele cele mai importante din această categorie fac parte virusul papilomului unam (HPV) - tipurile 16 şi 18, implicate în apariţia cancerului de col uterin la femei, precum şi virusurile hepatitice B (HBV) şi C (HCV), implicate în cancerul hepatic.
Spre deosebire de alte zone ale lumii, în România incidenţa infecţiilor cronice cu virusurile HBV şi HCV în populaţia generală este destul de mare, ceea ce înseamnă şi un număr mai mare de carcinoame hepatice consecutive.
Implicaţia practică este recomandarea de vaccinare contra hepatitei B încă de la naştere (sau în cursul vieţii de adult pentru cei nevaccinaţi şi care nu au făcut deja boala), precum şi efectuarea testelor de screening pentru cancerul de col uterin (citologia Papanicolau) din momentul începerii vieţii sexuale. De asemenea, este foarte important să se cunoască modalităţile de prevenire a infecţiei cu aceste virusuri. Atât hepatitele B şi C, cât mai ales infecţia cu HPV se pot transmite pe cale sexuală şi sunt mai frecvente la persoanele care încep devreme (în adolescenţă) viaţa sexuală, au parteneri sexuali întâmplători, multipli (promiscuitate).
Factori perinatali/creşterea în perioada de după naştere
Aportul energetic excesiv în prima parte a vieţii tinde să crească riscul de cancer mamar şi alte cancere. Excesul de greutate corporală în primii ani de viaţă se asociază cu un risc mai mare de cancer de sân şi de prostată.
Factori reproductivi
Dintre toate procesele fiziologice, factorii reproductivi sunt printre cei mai strâns legaţi de cancerele care survin la om. Vârsta precoce a menarhăi, naşterea târzie a primului copil, instalarea târzie a menopauzei tind să crească riscul de cancer mamar, în timp ce riscul de cancer endometrial şi ovarian creşte odată cu numărul de sarcini.
S-au descoperit şi alte asocieri, dar lucrurile nu sunt încă elucidate complet. De exemplu se ştie că faptul de a avea parteneri sexuali multipli este un factor de risc pentru cancerul de col uterin, dar se pare că el acţionează prin creşterea expunerii la virusuri cancerigene transmise pe cale sexuală.
Alcoolul
Folosirea băuturilor alcoolice interacţionează cu fumatul, crescând riscul cancerelor tractului respirator superior şi al tractului gastrointestinal. În plus, alcoolul este implicat în apariţia cancerelor hepatice consecutive cirozei, precum şi în geneza cancerului mamar şi de colon.
Dat fiind faptul că datele din studiile efectuate până în prezent nu au demonstrat că există o limită sub care consumul de alcool ar fi lipsit de riscuri, pe de o parte, precuşi şi realităţii statistice că 10% din cei care folosesc alcool în cantităţi moderate sfârşesc prin a deveni alcoolici, pe de altă parte, abstinenţa este atitudinea cea mai sigură. Acest lucru este extrem de important mai ales pentru femeile care au istoric familial de cancer mamar.
Statusul socio-economic
Cancerele pulmonare, gastrice, de col uterin, precum şi alte tipuri de cancer sunt mai frecvente în rândul persoanelor sărace. Sărăcia poate fi incriminată în producerea cancerului datorită faptului că se asociază cu expunerea mai mare la fumul de tutun, alcool, anumiţi agenţi infecţioşi şi cu o alimentaţie de calitate mai slabă.
Poluarea
Cercetarea agenţilor cancerigeni din emisiile poluante a constituit un domeniu foarte intens cercetat în ultimele decenii, dar nu s-au putut stabili decât foarte puţine legături cauzale evidente. Cercetătorii şi-au îndreptat atenţia mai ales asupra fluorizării apei potabile (în occident), produşilor secundari rezultaţi în urma clorinării apei potabile, metabiliţilor pesticidelor organo-clorurate (de ex. DDT) şi locuirii în vecinătatea depozitelor sau puţurilor cu reziduuri contaminate sau periculoase.
Studiile ecologice au evidenţiat existenţa unei mortalităţi mai crescute prin cancer pulmonar în zonele urbane cu niveluri ridicate de poluare a aerului comparativ cu zonele rurale. În schimb, studiile epidemiologice nu au depistat un risc crescut de cancer pulmonar la nefumătorii care trăiesc la oraş comparativ cu cei care trăiesc la ţară, dar au arătat existenţa unuirisc mai mare pentru fumătorii de la oraş în comparaţie cu cei care locuiesc la ţară.
Radiaţiile ionizante şi ultraviolete (UV)
Radiaţia ultravioletă (UV) din lumina solară este responsabilă de peste 90% din cancerele cutanate, incluzând melanoamele. Atât expunerea prelungită la soare cât şi existenţa unor arsuri solare în trecutul personal sunt recunoscute ca avânt un rol în producerea cancerului de piele. Experienţa de până în prezent din Australia şi alte ţări arată că este posibilă educarea publicului cu privire la creşterea riscului de cancer prin expunerea prelungită la soare şi la folosirea cremelor ecran, ceea ce duce la scăderea expunerii la UV.
Radiaţia ionizantă este, indiscutabil, cancerigenă, dar riscul de cancer consecutiv expunerii la niveluri reduse de radiaţie este, în general, supraestimat. Chiar în rândul japonezilor supravieţuitori ai atacului cu bomba atomică, numai 1% au decedat din cauza cancerelor legate de radiaţii.
Câmpurile magnetice
Câmpurile magnetice de frecvenţă foarte joasă au fost studiate foarte intens. Dovezile acumulate din studiile efectuate arată că dacă există un risc, acesta este mic. Radiaţia electromagnetică din spectrul undelor radio, folosită în telefonia mobilă, constituie în prezent subiect de studiu pentru evaluarea posibilului efect cancerigen asupra creierului, dar în preznent nu există nici o dovadă care să dea substanţă acestei temeri.
Unele medicamente şi proceduri medicale
Există câteva produse şi proceduri medicale care pot cauza cancer, dar atunci când sunt administrate pacienţilor care suferă de boli grave, beneficiile obţinute depăşesc cu mult riscurile. Situaţia este mai complicată atunci când aceste proceduri şi agenţi farmacologici sunt aplicate persoanelor sănătoase în scopuri preventive, întrucât beneficiul potenţial este mai mic.
Radioterapia poate cauza cancer. Se poate
Radiotherapy can cause cancer. It is also conceivable that medical diagnostic radiation is responsible for some cancer cases, although this has been documented only for intrauterine exposures in relation to childhood leukemia. It is now generally recognized that mammography conveys a negligible risk but a substantial benefit.
Several pharmaceutical agents are human carcinogens (at different sites): cancer chemotherapeutic and immunosuppressive drugs (bone marrow); menopausal estrogens (endometrium, possibly breast); anabolic steroids (liver); and phenacetin analgesics (kidney, pelvis). Other drugs with established carcinogenicity are not used anymore (e.g., DES).
Oral contraceptives, above and beyond their social benefits, prevent many more cancers of the ovary and endometrium than they cause in the liver, while their effect in causing breast cancer appears to be minimal.
Tamoxifen, a valuable drug for the treatment of breast cancer, is now being evaluated for the primary prevention of breast cancer among healthy women who are at high risk for the disease. There is considerable but not conclusive evidence, however, that tamoxifen can cause endometrial cancer.
| Copyright 2005-2013 Contact | Adauga articol | Politica de confidentialitate |
