Reprezinta o sursa importanta de energie pentru organism.c4p5415cd96ymr
Un gram de grasime ars produce 9,3 calorii. Reprezinta
constituentul preponderent al tesutului adipos din organism
(grasimi depuse sub piele). Din punct de vedere al originii
pot fi animale si vegetale. Deosebirea o dau acizii grasi
care intra in constitutia lor. Acestia sunt saturati in
grasimile animale si nesaturati in cele vegetale.
Trebuie bine lamurita aceasta notiune. Este cunoscut
ca grasimile vegetale care contin acizi grasi nesaturati
(uleiuri de germene de porumb, de floarea soarelui, de
soia etc.) consumate crude, adaugate la mancare au un
rol antiaterosclerotic, scazand colesterolul din sange.
Grasimile animale (carnea grasa, untul, untura, ouale
etc.) contin in schimb acizi grasi saturati care duc la
depunerea colesterolului in peretele arterelor, deci la
ateroscleroza. Acest fenomen sta la baza unor boli deosebit
de grave ca: infarctul miocardic, accidentele vasculare
cerebrale ischemice, hipertensiunea arteriala, hiperlipidemiile
etc. Ca si aminoacizii, acizii grasi pot fi esentiali
(linoleic, linolenic si arahidonic) si se gasesc in grasimi
vegetale, ca acizi grasi nesaturati acizii grasi neesentiali
si se gasesc in grasimile animale (carne grasa, seu, unt,
untura, oua) si contin acizi palmitic si stearic.
Denumirea de esential si neesential se refera numai la
capacitatea organismului de a-i sintetiza. Organismul
are nevoie pentru sinteza grasimilor proprii atat de acizi
grasi saturati cat si nesaturati. Principalele functii
ale lipidelor sunt: energetic (prin ardere, deci
prin metabolizare elibereaza energie) si structural
(intra in constitutia tuturor celulelor din organism).
Lipidele sunt foarte utile in lupta contra frigului, fiind
indicate la oamenii care lucreaza in medii cu temperaturi
scazute, deoarece intr-un volum mic incorporeaza o mare
cantitate de energie. Intr-o alimentatie rationala trebuie
pastrat un echilibru intre grasimile de origine animala
(saturate, cu acizi grasi neesentiali) si de origine vegetala
(nesaturate, cu acizi grasi esentiali). Grasimile animale
trebuie sa reprezinte numai jumatate pana la doua treimi
din totalul lipidelor din alimentatia zilnica. Intr-o
ratie normala lipidele trebuie sa se afle intr-o proportie
de 1 - 2 g pe kg/corp/zi ceea ce reprezinta 25 -30 % din
valoarea calorica a ratiei zilnice.
Necesarul de lipide este crescut la copii, la indivizii
care depun eforturi si cei care lucreaza la temperaturi
joase. In practica se va reduce consumul de untura sau
slanina etc, dar se vor mentine grasimile din lapte, unt,
smantana, mai ales la copii, adolescenti, in stari de
graviditate etc. Chimic, lipidele sunt substante organice
relativ complexe, constituite din acizi grasi si glicerol.
Dintre cele mai cunoscute mentionam trigliceridele (grasimile
neutre), colesterolul (cu efectul aterogen cunoscut),
fosfolipidele (care au in componenta si fosfor) si se
gasesc in sistemul nervos. Grasimile circula in sange
cuplate cu proteinele in complexe denumite lipoproteine.
Asupra acestora vom reveni.
Grasimile animale sunt solide la temperatura obisnuita,
iar cele vegetale sunt lichide si se mai numesc uleiuri.
Acizii grasi prezenti in alimente animale (lapte, oua,
carne) sunt principalii transportori de vitamine liposolubile
(A, D, E, K). Cele mai importante surse alimentare de
lipide sunt: untul si margarina (80-85%), smantana (20%),
slanina (70%), untura (100%), seul topit (99-100%), uleiurile
vegetale (99-100%), carnea grasa (15-30%), laptele (4%),
branzeturile grase (20-30%), nuci, alune (40-60%) etc.