O situatie clinica frecventa si particulara varstnicului,
o constituie asa-zisele "caderi".
Frecventa, etiologia multifactoriala, complicatiile,
consecintele psihosociale si mortalitatea, constituie
nota lor de gravitate. Ele pot merge de la restabilire
completa, la sechele invalidante, cu imobilizare definitiva.
Caderile pot fi unice (accident vascular cerebral, infarct
miocardic) saii repetate. Sunt mai frecvente la femei.
Apar, de obicei, dupa 65 de ani, la persoane traind singure
si avand boli cronice. Unele medicamente contribuie cu
certitudine (narcotice, hipnotice, sedative, tranchilizante,
psihotrope). Un rol important il detin alcoolul, diureticele,
digitalicele, hipotensivele, unele betablocante. Senescenta
functiilor care asigura postura si echilibrul, si diferite
boli detin un rol determinant.
Contribuie si alti factori:
batrani care refuza sa inteleaga scaderea posibilitatilor
de deplasare, de restrangere a activitatii la varste care
favorizeaza caderea prin pierderea antrenamentului si
sigurantei miscarilor. Se descriu mai multe variante:
caderi fatale, pierderea echilibrului datorita varstei
inaintate si unor medicamente, impiedicari si alunecari,
imple-ticeala, clatinarea pe picioare datorita nesigurantei
pasilor, inclinarea, ameteala sau vertijul, lipotimia
(pierderea tranzitorie a cunostintei), vertijul postural
(la schimbarea pozitiei).
Multi pacienti batrani au tendinta de a minimaliza caderile,
de a le atribui unor factori externi, de teama unor cauze
mai severe.