Definitie si
Simptome: sindromul
intermediar (insuficienta coronariana acuta, preinfarct,
iminenta de infarct, microinfarct, sindrom intermediar)
este o forma de trecere de la angina pectorala la infarct,
o stare anginoasa mai grava decat angina pectorala de
efort, la care lipsesc semnele necrozei miocardice, dar
care se poate transforma in infarct miocardic.
Se manifesta sub mai multe Forme clinice,
dar caracteristice sunt doua: un vechi anginos la care
durerile devin mai frecvente crize dureroase subintrante
- aparand dupa eforturi din ce in ce mai mici sau chiar
in repaus; durerile nu au un motiv aparent, sunt mai intense
si mai prelungite, cedeaza mai greu sau deloc la repaus
si la nitroglicerina. Alteori, este vorba despre un prim
acces de angor, de durata si intensitate mare, dar fara
semne ECG si biologice. In general, durerea are caracterul,
sediul si iradierile durerii anginoase, dar dureaza mai
mult de 20 de minute.
Pulsul si tensiunea arteriala sunt normale sau crescute
in criza, tulburarile de ritm sunt rare, bolnavul este
afebril. Semnele de laborator (V.S.H., leucocitoza, fibrinogenul,
enzimele) sunt nemodificate, rareori discret crescute,
q4d823qf35bxt dar rapid reversibile. Diagnosticul de certitudine
se pune prin ECG.
Nu toate formele evolueaza spre infarct. Cauza principala
este ateroscleroza coronariana.
Tratamentul urmareste prevenirea
instalarii infarctului. Imobilizarea la pat, cateva zile,
urmata de repaus relativ 2 - 3 saptamani, Tratamentul anticoagulant,
co-ronarodilatatoarele (Intensain, Persantin, propranolol),
Tratamentul energic al durerii (nitroglicerina, refrigerarea
regiunii precordiale cu Kelen, la nevoie opiacee), oxigenul
si Tratamentul arterosclerozei epuizeaza arsenalul terapeutic.