Sistemul nervos

Generalitati
•    Sistemul nervos receptioneaza si transmite sub forme diferite excitatii din exteriorul si din interiorul corpului in influxuri nervoase, le prelucreaza si le conduce in diferite parti ale organismului, realizeaza unitatea organismului si legatura lui cu mediul inconjurator. m5i238mr18djp
-  dupa topografia sa, se imparte in parti distincte: sistemul nervos central (encefal si maduva spinarii) si sistemul nervos periferic;
-  din punct de vedere functional, sistemul nervos este alcatuit din sistemul nervos cerebrospinal (creier + maduva spinarii) si sistemul nervos autonom sau vegetativ.
•    Sistemul nervos cerebrospinal se mai numeste sistem de relatie a organismului cu mediul inconjurator.
Sistemul nervos cerebrospinal se mai numeste „somatic", cuprinzand organele si elementele nervoase prin care se realizeaza actele constiente.
Sistemul nervos cerebrospinal tine sub control cele 5 simturi: vaz, auz, gust, miros, pipait. Un doctor compara sistemul nervos cu sistemul telefonic, a carui statie centrala este creierul, cablurile si firele fiind reprezentate de maduva spinarii si nervi. Creierul se subdivide si el in: creierul mare care ocupa partea superioara, frontala, mijlocie si posterioara a craniului; cerebelul sau creierul mic ocupa partea inferioara si posterioara a craniului; maduva, capatul lat al sirei spinarii se afla in fata creierului mic. Creierul mare se manifesta prin activitati intelectuale. Creierul mic regleaza miscarea muschilor voluntari. Maduva este o masa lunga de tesut nervos.
•    Sistemul nervos vegetativ se mai numeste „autonom". El cuprinde structurile nervoase prin care se coordoneaza activitatea organelor interne in mod inconstient.
Sistemul nervos vegetativ sau al vietii interne controleaza activitatea organelor interne (nutritie, respiratie, circulatie, excretie etc). La randul sau este format din doua componente : simpatic (consumator) si parasimpatic (reparator). Acest sistem are totusi o autonomie relativa pentru ca este controlat de sistemul nervos central. Sistemul nervos simpatic este compus dintr-un lant ganglionar dublu (nodule), situat in partile coloanei vertebrale, iar ganglionii sunt imprastiati in gat, cap, torace si abdomen. Ganglionul este o masa de tesut nervos, compusa din celulele nervoase. Din ganglioni ies fibre nervoase care merg in diferite organe, vase sangvine etc. in unele puncte nervii se intalnesc formand plexuri. Plexul solar este situat in regiunea epigastrica (pe ambele parti ale coloanei vertebrale). Este compus din substanta cerebrala alba si cenusie. El tine sub control principalele organe interne. Este centrul principal de acumulare a hranei, emanand forta si energie in corp. Prana se ia din aer, alimente si apa.
Forta nervoasa care este manifestarea pranei (are caracter similar cu cel al curentului electric) este forta transmisa de creier in corp cu ajutorul nervilor. Fara aceasta forta nervoasa inima nu bate, sangele nu circula, plamanii nu respira, creierul nu gandeste.
Lichidul cefalo-rahidian contine produsii de catabolism ai sistemului nervos: azotati, uree, acid uric, CO₂ etc, deci ajuta eliminarea produsilor toxici ai metabolismului sistemului nervos central. Exista doi mediatori chimici eliberatori in procesul de excitatie a fibrelor nervoase: acetilcolina si adrenalina. Acetilcolina eliberata de terminatia axonului este principala substanta neurotransmitatoare la nivel sinaptic. Adrenalina este un hormon medular produs de supra­renala, la stres varsandu-se in sange si mimand actiunea sistemului nervos simpatic, activand inima, marind consumul de O₂, eliberamd glucoza de glicogenul hepatic si actionand ca excitator asupra substantelor reticulare de la baza creierului, cele care intensifica excitatiile care vin de la periferie, punand scoarta in stare de hiperactivitate.
Sistemul simpatic se gaseste sub forma de ganglioni simpatici: cervicali, toracici, lombari, sacral, deoparte si de alta a maduvei spinarii. isi au originea in centrii medulari, dar de la ei pleaca spre organele vegetative nervii amielinici, care la capat elibereaza adrenalina (nor-) ca mediator chimic. Regleaza functiile vegetative.
Sistemul parasimpatic este format dintr-o portiune craniana, una medulara si una sacrala. Este format din fibre colinergice si antagoniste sistemului simpatic.
Bolile sistemului nervos se impart in 2 categorii:
1.   Boli neurologice;
2.   Boli psihice.

Unele boli apartin ambelor categorii (nevroza astenica).

Structura celulei nervoase - neuronul

Membrana celulara.
Citoplasma (plasma celulara).
Reticul endoplasmatic: retea endoplasmatica umpluta cu un lichid format din apa in care sunt dizolvate
saruri. Canale endoplasmatice sunt mai multe de 10000.
Ribozom ARN (acid ribonucleic). Se afla atat in in nucleu (nucleol), cat si in citoplasma. Nr. ribozomi:
de la cateva mii la 100000. Tesutul sistemului nervos central contine de doua ori mai mult ARN decat ADN.
• ARN-ul are un rol mesager in nucleu si in citoplasma, deoarece copiaza informatia genetica din lantul polipeptidic. ARN-ul se mai numeste „semantida secundara".
•  Proteinele constituite din lanturi polipeptidice (asamblare aminoacizi) cu structuri si functii specifice sunt considerate dupa gradul de informatii „semantide tertiare".
•  Polizaharidele si lipidele sunt sintetizate cu ajutorul enzimelor specifice adica sub controlul semantidei tertiare. Asemenea molecule sunt considerate substante „episemantice" (nu exprima total informatia obtinuta in primele 3 tipuri de semantide).



Mitocondrii cu rol in metabolismul celular. in aceste vezicule se sfarama unele substante ce rezulta din degradarea glucidelor si a grasimilor si se formeaza ATP (acidul adenozintrifosforic), substanta care se incarca cu energie si apoi o transmite tuturor actelor de miscare, caldura, reactii chimice ce se produc in celula. Sunt aproximativ 2500 mitocondrii.
Lizozomi: saculeti cu enzime care isi varsa continutul in vacuolele digestive ale celulei, ajutand la degradarea substantelor alimentare intrate in aceasta.
Aparatul Golgi: locuri de acumulare a substantelor rezultate din digestie. Aceste vezicule pot fi intre 10 si 1200.
Nucleu celular. Exista celule cu 1 nucleu sau cu mai multi nuclei.

.
Nucleol.
Cromozomii alcatuiti din mii de gene ce contin ADN, care este esenta vietii.Tot ADN-ul strans de la genele tuturor celor 75 miliarde celule ar incapea intr-o cutie cat un cub mic de gheata, dar daca aceste lanturi de ADN sunt puse cap Ia cap, se ajunge la 130 miliarde km. Sunt 46 de cromozomi in celula somatica.
Cromozomii contin: ADN 30%, ARN 5%, histone 30-40%, proteone 10-25%, fosfolipide, Ca²⁺, Mg²⁺ etc. Indiferent de numarul in fiecare cromozom, fiecare gena ocupa un anumit spatiu (alela) si pozitie (locus). Gena are dispozitie „liniara" pe cromozomi, fiind legate intre ele (linkage genic) ca margelele pe ata. in sir ele nu se influenteaza, sunt independente. La om nu s-a reusit sa se atribuie tuturor genelor un loc precis de-a lungul cromozomului. S-a ajuns sa se cunoasca unele gene prin efectul lor, adica prin proteinele a caror sinteza o asigura (e vorba de imunoglobuline, proteine serice, factori de coagulare, de cativa hormoni).
Bolile ereditare sunt boli determinate de o anumita gena care are o anomalie proteica sau o disfunctie. De la parinti nu se mostenesc caracterele ca atare, ci doar aptitudinea de a le exprima. Copiii primesc de la parinti un ansamblu de determinanti genetic (genotip) care se valideaza sau nu dupa calitatea mediului in care traiesc. in aberatiile cromozomiale se spera mult de la hibridarea celulara (fuziunea a doua celule provenite de la acelasi individ sau indivizi din specii diferite). Tratamentul unor maladii ereditare se va putea face si prin transferarea unor gene normale sintetizate artificial in celulele cu gene mutante (modificare in secventa nucleotidelor care structureaza gena) care produc maladiile ereditare. ADN-ul contine informatia primara a genelor, de aceea se mai numeste si „semantida primara". ADN-ul este purtatorul unei inepuizabile informatii genetice care este exprimata logic printr-un cifru numit cod genetic. Codul genetic este universal, deoarece un anume aminoacid este codificat de acelati codon (unitatea de functie a codului genetic, fiind o succesiune de baze azotate) atat la regnul animal, cat si la cel vegetal, atat la om, cat si la bacterii etc. in aceasta consta universalitatea codului genetic. Ceea ce difera si confera specificitatea genetica este pozitia (secventa) codonilor in structura fiecarui acid nucleic al speciei. Din fecundarea garnetilor diferiti genetic (de la sexe diferite), poate rezulta un numar de indivizi diferiti genetic de 2 la puterea 46 = 70368744177664. Aceste posibilitati de recombinare pot depasi de 17000 ori populatia actuala a globului. Deci fiecare individ este un unicat genetic si irepetabil care se manifesta ca o varietate individuala, unica in cadrul populatiei. Exceptie fac gemenii univitelini (homozigoti). Aceasta explica raspunsul diferit al fiecarui om la actiunea factorilor din mediul exterior, la actiunea tratamentului etc.
  Corpusculi (granulatii) Nissl - centrii de productie ai proteinelor.
  Neurofibrilele care au rol in conducerea influxului nervos.
  Axon sau prelungirea neuronului, lunga, neramificata.
  Mielina.
  Strangulatia Renvier. La fibrele mielinice impulsul nervos se propaga din strangulatie in strangulatie. Fibrele mielinizate sunt mai bune conducatoare de impuls decat cele nemielinizate.
  Dendrite: prelungiri ramificate scurte ale neuronului - fibre senzitive.
  Butoni terminali.
  Sinapsa (pot fi 2 sau mai multi neuroni): regiunea de contact a cel putin doua celule inzestrate cu excitabilitate. Prin sinapsa impulsul nervos se transmite intr-un singur sens si sufera o mica intarzie (zecimi de msec). La nivel sinaptic, principala substanta neurotransmitatoare este acetilcolina.
  Teaca lui Schwann ale carei celule fabrica mielina. Fiecare segment din teaca, delimitat de nodurile Renvier are 1 mm lungime si contine o celula Schwann.
Vitamine si saruri minerale necesare: vitaminele A, B (stari depresive), C, D, E (la miastenie, distrofie musculara progresiva, leuconevraxita), F (cu B₆ si A), PP (psihoze, stari depresive), Ca, Mg (astenie, hiperiritare neuromusculara), Co (anxietate), Li (echilibrant psihic), Cu-Au-Ag (depresiuni fizice si psihice), Mn-Co (anxietate, pesimism), Si, hidratii de C, colina.
Vitamina B₁₍ singura vitamina care contine S, intretine troficitatea nervilor; cand acestia sunt lezati, intervine in procesele de regenerare, ea jucand un rol important si in metabolismul glucidelor. In nervi se mai gaseste si K, care, alaturi de Ca si Na, participa la transmiterea excitatiei. Afectiunile sistemului nervos trebuie rezolvate din faza incipienta, deoarece, spre deosebire de alte afectiuni unde celulele se pot reface si functiile unui organ bolnav pot fi preluate de alte organe, aici celula nervoasa odata distrusa nu se mai poate reface si nimeni nu-i poate prelua functia.
Consumul de O₂ are un rol important. Cand cantitatea de O₂ din mediu scade, conducerea prin nerv scade pana la oprire. O fibra nervoasa consuma de 30 ori mai mult O₂ decat o fibra musculara.
Glucoza este de asemenea importanta pentru nervi. Din arderea ei rezulta energia necesara tuturor celorlalte arderi metabolice. Creierul, substanta cenusie, cu metabolismul ei crescut, are mare nevoie de glucoza. Rolul glucozei in nervi il poate lua un subprodus al acesteia: acidul lactic. Creierul pretinde insa doar glucoza si O₂ mult. La cantitati mici de O₂ apar: confuzie mintala, delir, pierderea cunostintei.
De aceea, nu trebuie sa fumam, trebuie aerisite camerele, sa evitam poluarea. Plantele ofera mult O₂.
Cafeina din cafea are efect asemanator stricninei: dezinhiba scoarta, o scoate dintr-o anume inertie, favorizand si memoria. Exagerand cu cafelele, excitabilitatea scoartei poate creste foarte mult, aparand: tremuraturi, batai de inima, labilitate psihica.
Alcoolul etilic, consumat in cantitate moderata, da reflexe ceva mai vii. Cand s-a depasit si „in vino veritas", isi fac aparitia: confuzia mintala, tulburarile de vorbire si de gandire, coma, paralizia, moartea.
„Coenzima Q₁₀" ajuta in vindecarea sclerozei multiple, bolilor psihice, schizoferniilor, bolii Alzheimer.
Neuromion contine tarate de grau, orez, ardei, floarea-soarelui, macese.
Contine: mioionizol, acizi grasi polinesaturati, magneziu, calciu, fosfor, substante antioxidante, flavonoide, antociani, vitamine, oligoelemente. in special opereaza in diabet la nivel neuronal. Ajuta in recuperari neuromotorii, nevroze, aterosleroza cerebrala.
Substantele chimice (medicamentele) in cantitati mari lezeaza ficatul si drogurile ajung in creier. Apa are un rol vital pentru sistemul nervos, deoarece fiecare celula nervoasa este hranita prin sangele adus de cele mai inguste capilare (vasa nervorum). O hranire sanatoasa si un consum de apa suficient mentin rinichii si ficatul sanatosi, conditie esentiala pentru a reduce afectarea celulelor creierului (ce contine 90% apa) - acest organ atat de complex in ceea ce face, incat se poate compara cu universul.
Pentru intarirea sistemului nervos:
• Se consuma urmatoarele alimente medicament: caisa, gutuie, piersica, mar, portocala, pruna, capsuna (confort spiritual datorita pectinei), banana (contine serotonina care da calm si incredere), para, strugure, pruna uscata (nu afumata), stafida, smochina, lamaie, grapefruit, zmeura, afina, ananas, coacaze, pepene, maceasa, castana, nuca, ovaz, orz, orez, mei, praz, sfecla, telina, varza, laptuca, patrunjel, soia, fasole boabe (reconstituent), fasole verde, polen, miere (in special de tei), pastura, drojdii, suc de telina, ardei iuti (contin un hormon care da buna dispozitie: endorfina), morcovi, dovlecei, gulii, pastarnac, spanac, ceapa, putini cartofi si mazare verde, andive, broccoli, conopida, castraveti, hrean, masline verzi, usturoi, soia.

Susanul este neurotrofic, ajutand in nevrite degenerative, neuroparalizii.
Pe langa acestea se mai consuma anumite tipuri de peste, 2-3 oua (galbenus), ulei presat la rece.
Aceste alimente-medicament ajuta la plasticitatea neuronilor, adica rebransarea inter-neuritica, ce asigura interconexiunea dintre celulele creierului, impiedicand imbolnavirea. Acizii esentiali ajuta la buna functionare a creierului. Acidul oleic stimuleaza concentrarea, memorarea si functionarea sistemului cardiovascular. Uleiul de masline contine mult acid oleic.
Acizii grasi omega 3 intervin in mecanismul neurotransmitatorilor din creier. Lipsa lor produce depresie si capacitatea de memorare se reduce. Ceai de: calomfir (tonic nervos), arnica (stimul nervos, excitant). Argila este buna in caz de ticuri, coree, convulsii, spasme, epilepsie, paralizie. Se aplica cataplasme cu argila in strat de 1/2-1 cm, pe ceafa, pe coloana vertebrala si pe partea de jos a abdomenului. Se fac frectionari ale membrelor si ale coloanei vertebrale. Intern: 1 lingurita la 1/2 pahar cu apa zilnic, timp de 10-12 zile. Baile de boz pot ajuta contra retractiei tendoanelor. Tratament cu ciuperca Kombucha.
Sa se efectueze masaj terapeutic de la degetele picioarelor in sus, chiar si cu un aparat electric de masaj.
Baile cu decoct de valeriana sunt bune in calmarea afectiunilor cardiace, a unor spasme, in linistirea sistemului nervos. Reduc excitabilitatea maduvei spinarii. Sunt bune in insomnii, inflamatii ale laringelui, astm, colici. Scad tensiunea arteriala. La o cada este necesar 1/2 kg valeriana.
Baile cu flori de lavanda sunt bune in afectiuni cardiace si nevralgice, in reumatism, guta, paralizii, luxatii. invioreaza si excita nervii pielii si vasele sangvine. Pentru o cada este nevoie de 1 kg flori de lavanda.
Baile cu extract de ace de pin au efect asupra afectiunilor cardiace, in insomnii, afectiuni neurologice, paralizii, inflamatii ale articulatiilor, degeraturi, abcese, obezitate, catar al cailor respiratorii, astm, boli pulmonare, dupa boli grave in convalescenta. Daca se pun 20-30 picaturi ulei de pin, aburii au actiune buna asupra cailor respiratorii. Se pot folosi si conuri de brad. Se fierb 1/2 h si se lasa 12 h.
Pentru intarirea nervilor, se recomanda urmatorul suc: 100 ml suc de patrunjel + 300 ml suc de morcov. Pentru linistirea nervilor la copii recomanda ceaiul de salvie + argila. Tot pentru sistemul nervos, dadea urmatoarea reteta: se fierb 200 ml apa cu o frunza de muscata creata (Pelargonium roseum). Se bea cate o ceasca mica (de cafea) din acest ceai de 2 ori/zi.
„Natura Medica" recomanda produsele : „Multifruct total forte", „Hercules" pentru sistemul nervos si „Proteinveg nr. 1 si 2" pentru reintinerirea organismului.
Propolisul are efecte benefice in tulburarile neuropsihice (stres, astenie, migrena, insomnii, scleroza in placi, distrofie musculara progresiva, Parkinson, anorexie mentala). Dr. neurolog Wagner Jauregg spune: „2/3 din toti bolnavii de nervi nu ar ajunge in sanatorii daca rinichii lor ar fi sanatosi". Datorita rinichilor bolnavi, apar depresiuni, idei fixe. Se fac bai de sezut cu coada-calului, 20 min. (se foloseste coada-calului inalta, cu tulpini groase cat degetul, care creste in campii mlastinoase si pasuni alpine). Dupa baie, nu se sterge, se imbraca halatul de baie si se lasa corpul se transpire 1 h in pat. Se bea ceai din: urzica, coada-soricelului si coada-calului (pentru uz intern, se culege de pe ogoare, drumuri de tara si liziere) - cate o ceasca, dimineata si seara.
Se recomanda reflexoterapia mai ales in caz de atrofiere musculara. Cei care nu au posibilitatea sa o faca la un cabinet specializat, pot sa o faca acasa cu ajutorul unui baston sau o coada de matura pusa pe doua carti mari si groase aflate la distanta de 30 cm. Se sprijina pacientul de un spatar de scaun si acesta va calca descult coada de matura, de la un capat la altul, pasind pe ea pe toata lungimea talpii, de la calcai spre varful piciorului. La inceput durata exercitiului este de 2-3 min. pentru ca eliminarea brusca a toxinelor sa nu produca reactii negative. Apoi, treptat, dupa 5 zile se mareste ritmul, ajungand chiar la 10 min. in final. Dupa vindecare se face acest exercitiu de 2-3 ori/saptamana. S-au obtinut vindecari in tot felul de boli, in special cele legate de stres. Se revitalizeaza organismul.