Produsele care sunt rafinate industrial (zahar, ciocolata, paste fainoase, paine alba etc.) pentru a fi metabolizate saracesc corpul in vitamine si saruri, iar oxidarea lor incompleta duce la o acumulare toxica de acid lactic in tesuturi si la tulburari metabolice, arterio-scleroza, infarct, tromboza. Alimentele modificate prin preparare au cea mai mica valoare biologica. Sunt preparate prin procese tehnologice: faina alba nu mai are vitamina B1 -indispensabila pentru metabolism, painea alba, pastele fainoase, grasimile ca margarina si uleiul, preparatele din amidon, vitaminele sintetice si zaharul. Acestea contin substante nutritive de baza (grasimi, hidrati de C), dar nu si vitamine, fermenti, acizi grasi polinesaturati, substante aromate.

Zaharul si pastele fainoase altereaza flora intestinala si favorizeaza fermentatiile, astfel incat organele digestive bolnave nu mai suporta legume si fructe crude.

Consumul de zahar duce la aciditate si neurastenie.

.    Referitor la zahar, dr. Waerland spune ca daca in sange concentratia lui depaseste 1/1000, excesul este depus in ficat sub forma insolubili de glicogen. El decalcifica si demineralizeaza organismul, produce ulcer, gastrita, diabet, constipatie. In compot, prin diluare si combinat cu fructele, este mai putin daunator.

Zaharul contine multe glucide. Pentru metabolizarea glucidelor, este necesara multa tiamina. De aceea apare dezechilibrul tiamino-glucidic insotit de tulburari nervoase.

.    Organul cel mai afectat de consumul mare de zahar este pancreasul, care, suprasolicitat de ajutorul dat in metabolizarea unor cantitati mari de zaharoza (singura substanta din zahar), incepe sa nu mai functioneze la parametrii normali. Astfel apare diabetul, boala foarte periculoasa, cu putine sanse de vindecare. Consumul mare de zahar predispune la carii dentare, determina dereglari ale metabolismului calciului, osteoporoza, scade imuni­tatea aparand infectii respiratorii, candidoze, cistite, dermatoze infectioase etc. Creste incidenta cancerului digestiv, in special de colon, pot aparea alergii, sclerozare timpurie si fragilitate a vaselor de sange, cardiopatii, gastrita hiperacida, colita de fermentatie, tulburari de ciclu menstrual (ca dismenoreea). Copiii pot avea perturbari in procesul dezvoltarii fizice si psihice, mai ales la pubertate. Persoanele supuse la un stres accentuat, lipsite de vointa, astenice sau depresive trebuie sa renunte la consumul de zahar, deoarece agraveaza aceste stari. S-a incercat inlocuirea zaharului (rafinat la noi in tara din 1850) cu indulcitori artificiali. Astfel, in 1965 s-a descoperit Aspartamul, care are putere de indulcire de 200 ori mai mare decat zaharul. Dar au aparut efecte adverse cum ar fi: dureri de cap, greata, insomnie, palpitatii, dureri de incheieturi, pierderi de memorie, mancarimi, iritabilitate, probleme temporare cu vederea sau auzul, dereglari psihice. Boli ca depresia, boala Alzheimer, Parkinson, scleroza in placi, diabetul, cancerul pot fi agravate prin consumarea acestui produs.

In 1879 s-a produs Zaharina, alt inlocuitor al zaharului, mult mai dulce decit acesta (de 200-500 ori) si sarac in calorii. Experientele pe animale au demonstrat efectele toxice ale acesteia. Creste incidenta mai ales a cancerului vezicii urinare, genital, de prostata. Are efect negativ asupra echilibrului hormonal, nervos si al imunitatii. Din 1996 a fost inscrisa in SUA pe lista alimentelor cu potential cancerigen. in Canada nu se mai permite consumarea sa.

La temperaturi pana la 37 °C se recomanda a se folosi ca indulcitor mierea, iar la gatit sa se foloseasca zaharul brut (cu punct de topire mai scazut decat al zaharului rafinat) sau de trestie, care din 2003 se poate procura si din magazinele noastre.

.    Otetul suge fosforul din corp si stimuleaza glanda tiroida. Pe masura ce P se epuizeaza, functia suprarenala este atenuata, pentru ca P este unul din componentii activi ai secretiei suprarenalelor. Daca se consuma otet mult, apar: dureri de cap, congestii ale gatului, expectoratie prin mucoase, dureri cardiace, transpiratie acida, febra si frisoane, puls rapid.

Un consum mare de otet poate duce la boli de ficat si rinichi.

.    Sarea (NaCl) impiedica eliminarea acidului uric, retine apa in tesuturi si odata cu ea si substantele reziduale toxice care ar trebui eliminate. Folosita in cantitati mici, ridica usor tensiunea arteriala si stimuleaza capsulele suprarenale, dand o stare de spirit optimista. Este eliminata prin transpiratie si urina. In cantitati mari, intra in fluxul sangvin si este retinuta in tesuturi - stare de hipercloremie; daca se produce o eliminare masiva prin transpiratie: hipocloremie - se produce o stare de depresie (s-a distrus echilibrul izotopic al sangelui si celulelor, cu influenta in special asupra nervilor si a tesutului din creier). Daca se absoarbe din nou sare, individul isi regaseste echilibrul. Asta ar explica recomandarea pentru cei care depun efort de a consuma sare in timpul caldurilor caniculare, in mod normal, se recomanda folosirea in cantitati mici a sarii de mare brute, care contine 100 elemente in loc de 2 (ca in cazul NaCl) si nu se mai produc nici dezechilibre metabolice. Omul are nevoie de 0,1 g sare/zi. Un regim lacto-vegetarian contine 2-4 g sare. O cantitate mai mare de 3 g/zi incarca si oboseste rinichii. Un consum mare de sare duce la dezvoltarea bacteriilor din stomac. Aceasta ajuta la transformarea nitratilor (industria carnii) in nitriti, care, combinandu-se cu aminele si ureea din tubul digestiv, produc nitroamine si nitrouree cu capacitate mare cancerigena (dr. Jorge D. Pamplona Roger). Sarea fina prelucrata industrial este tratata cu E 535 (ferocianura de sodiu), substanta foarte toxica. Spre deosebire de sarea gema, sarea fina nu contine magneziu, mineral necesar bunei functionari a sistemului cardiovascular. Consumul permanent de sare iodata sa se faca la recomandarea medicului, deoarece excesul de iod sintetic poate afecta glanda tiroida.

Sarea predispune la TBC, distruge vitaminele si enzimele.

.    Cafeaua consumata zilnic pe perioade lungi are efecte negative. Duce la: suprastimularea sistemului nervos, iritabilitate, anxietate, tulburari de somn, oboseala, insomnie, tremur, iritatie gastrica. Cafeina are efect constrictor asupra vaselor sangvine. La doze mari de cafea se produce voma. Creste aciditatea stomacului putand produce ulcer. impiedica absorbtia Ca si Fe. Determina cresterea zaharului in sange. Insulina anuleaza aceasta crestere pana la o scadere exagerata a zaharului dn sange (dr. Hans Diehl, in cartea Tablete de stil de viata). Cafeina irita rinichii, creste diureza; poate duce la cancer la rinichi. Crizele de astm si alergiile sunt accentuate de cafeina.